Mission Berlin 05 – Nu cumva ne cunoaştem?

Ana îi predă ceasornicarului cutiuţa muzicală cu rugămintea de a o repara. Pentru Paul Winkler aceasta este însă mai mult decât o simplă comandă. El crede că o cunoaşte pe Ana de mai mult timp.

SITUATION 1: Im Uhrenladen

ANNA: Herr … Winkler?

PAUL: Herr Winkler? Anna, ich bin Paul, dein Paul! Auch wenn ich jetzt weiße Haare habe.

ANNA: Dein Paul? … Ar trebui să înţeleg că suntem prieteni cumva?

PAUL: Was hast du denn da? Die Spieldose, aha! Leo Winkler, Kantstraße 150, Berlin. Mein Vater.

ANNA: Deci Leo Winkler e tatăl lui? Die Spieldose ist … err… Cum se spune „stricată“?

PAUL: Sie ist kaputt. Kein Problem, Ana, ich repariere sie dir.

ANNA: Danke, Paul.

PAUL: Was ist das? Ein Zettel mit einer Zahl? Eins, neun, sechs, eins, null, acht, eins, drei … Hm? Moment bitte


SiTUATION 2

PAUL: Winkler. … Wie bitte? … Ja, sie ist hier. Moment. Ana! Telefon für dich, Ana!

ANNA: Für mich???