Miza libaneză

Libanul are o problemă nerezolvată de identitate, notează azi Frankfurter Allgemeine Zeitung, constatînd că "Siria profită de această fragilitate identitară a ţării cedrilor pentru a-şi impune propriile interese". Or, perpetuarea asasinatelor împotriva unor oameni politici antisirieni "nu se prea potrivesc cu eforturile actuale de includere a Siriei şi a aliatului ei iranian în eforturile de soluţionare a conflictelor din Orientul Mijlociu.

E posibil", scrie ziarul din Frankfurt, "ca regimul sirian, care urmează să fie tradus în judecată, în faţa unui tribunal special al ONU, să considere că, indiferent de aceste asasinate, e prea mare nevoia occidentului de ajutor ca să se mai poată lipsi de asistenţa Damascului. Pînă şi Washingtonul s-a împrietenit cu ideea de a transforma Siria într-un partener" (în vederea aplanării litigiilor din Irak şi rezolvarea celui israeliano-palestinian), mai crede ziarul din Frankfurt.

Le Figaro de la Paris consideră că teheranul are nevoie de Liban în chip de "cap de pod iranian către Marea Mediterană". Libanul, relevă Koelner Stadtanzeiger, "are enormă nevoie de ajutor occidental. Vestul e obligat să intervină spre a împiedica Siria şi Iranul să continue să întărească financiar şi militar organizaţia Hesbolah şi să încalce rezoluţiile ONU, demersuri care au iscat şi războiul cu Israelul", constată ziarul din Koeln.

Comentînd înmormîntarea ministrului creştin antisirian Pierre Gemayel, cotidianul italian La Repubblica, subliniază că „Libanul e o doar parte tragică a unei partide mult mai mari. Ziarul afirmă că "jocurile în ţara cedrilor nu se fac la Beirut, ci la Damasc, Teheran şi Washington. Libanul conţine toate ingredientele necesare să trabnsforme acest mic stat într-un cîmp de luptă, cu atît mai mult cu cît se încearcă democratizarea lui. Şi toate acestea în inima lumii arabe".

America a eşuat

La rîndul său, Financial Times din Londra crede că ofensiva americană pentru democratizarea lumii arabe şi islamice ar fi eşuat, reducerea puterii americane traducîndu-se printr-o diminuare a presiunilor exercitate de SUA asupra regimurilor autoritare din regiune să permită o liberalizare treptată. Ziarul afirmă că pe ambele maluri ale Atlanticului multă lume se bucură de acest eşec.

O opinie similară exprimă şi cotidianul conservator austriac Die Presse, care scoate în evidenţă tendinţa Casei Albe de a reveni la vechiul pragmatism şi "realism politic" practicat sub Henry Kissinger. Or, scrie ziarul, "e clar că naşii terorismului se vor prevala fericiţi de un atare aranjament al SUA cu tiraniile din Orientul Apropiat şi Mijlociu. Odată în plus, americanii şi occidentul vor putea fi înfieraţi ca autorii unei conspiraţii menite să oprime masele arabe".

Eşicher politic complicat în Olanda

Ziarele germane mai comentează între altele rezultatul alegerilor olandeze, care, deşi i-au dat cîştig de cauză premierului creştin-democrat Balkenende s-au soldat şi cu o constelaţie politic deosebit de complicată, care va face extrem de dificilă formarea viitorului guvern. Neue Zuericher Zeitung din Elveţia desluşeşte o tendinţă europeană a erodării forţei marilor partide populare, conservatoare şi socialiste, care afectează şi Germania, şi Austria, şi mai nou Olanda. Tageszeitung din Berlin evidenţiază amplificarea polarizării politice şi întărirea stîngii olandeze.

Alte ziare germane abordează neaşteptatele dificultăţi de care s-a lovit premierul social-democral al landului Berlin, Wowereit înainte de a fi reales în fruntea unei coaliţii formate cu postcomuniştii, precum şi un verdict al Curţii sociale federale care confirmă dreptul statului german de a fixa pragul limită al ajutorului social la doar 345 de euro pe lună.