Moldova: Procuror european, cu atribuții de consultant

Într-un comunicat al CNA se menționează că expertul a fost selectat de Delegaţia Uniunii Europene în urma mai multor demersuri ale CNA, adresate misiunilor diplomatice, în care se solicita asistenţă în domeniul investigării infracţiunilor economico-financiare. Reiese că CNA a solicitat asistență externă în investigarea furtului unui miliard de dolari din sistemul bancar al țării după ce, în luna mai 2015, în cadrul unei ședințe speciale a Parlamentului, șeful CNA, Viorel Chetraru, menționa, pe un ton dur, de la tribuna Parlamentului, că „CNA are mai multă informație în acest caz decât se conține în raportul companiei „Kroll” (companie străină contractată pentru a face lumină în acest caz)” și că „avem nevoie de experţi de aici şi de la Banca Națională a Moldovei, care să ofere concluzii și nu rapoarte beletristice de genul Kroll”.

Atribuții

În ceea ce privește atribuțiile Marianei Alexandru, pe parcursul misiunii sale în Moldova, în comunicatul CNA se menționează că acestea se referă la „organizarea unor ample deliberări cu beneficiarii proiectului, Procuratura şi CNA, în vederea aplicării celor mai bune practici din legislaţia internaţională”. Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a enunțat, însă, o altă listă de atribuții pentru expertul european anti-corupție: va examina modul în care instituţiile de stat luptă cu fenomenul corupţiei și, pe lângă consiliere şi monitorizare, procurorul român va revizui şi unele dosare. El nu a precizat, însă, care anume. În opinia unor juriști de la Chișinău, legislația moldovenească nu permite implicarea unor cetățeni străini în investigarea unor dosare aflate pe rol în Moldova. Ori, Mariana Alexandru nu a dobândit și nici nu a solicitat, deocamdată, cetățenia Republicii Moldova.

În România, Mariana Alexandru a instrumentat dosare de corupţie precum cele ale lui Cătălin Voicu, Monia Ridzi și Adrian Năstase. Tot ea a iniţiat dosarul "Gala Bute" în care urma să se afle implicarea Elenei Udrea. Ea a beneficiat de susţinerea publică a Ambasadei SUA de la București în scandalul din octombrie 2013, când ministrul român al Justitiei a încercat înlocuirea ei de la şefia unei secţii a DNA.

Cu tobele și lighenele la CNA

Venirea Marianei Alexandru la CNA a coincis cu acțiunea de pichetare a acestei instituții de către manifestanții care protestează de 10 zile în centrul Chișinăului „contra corupției, oligarhilor și mafiei de la guvernare”. După câteva minute de scandări gălăgioase cu vuvuzele, tobe, lighene și butoaie în fața instituției, liderii-protestatari au fost primiți de șeful acestei instituții, Viorel Chetraru. Aceștia i-au cerut demisia. Chetraru a spus că nu va demisiona și a încercat să-i convingă pe protestatari că CNA, reieșind din instrumentariul disponibil, și-a făcut datoria în investigarea dosarelor de rezonanță.

Miercuri, dis-de-dimineață, protestatarii gălăgioși au pichetat Reședința de Stat a președintelui în cadrul acțiunii „trezirea președintelui Timofti”, iar în a doua jumătate a zilei vor picheta sediul Guvernului, acolo unde membrii Cabinetului de Miniștri se vor întruni în ședință. Pentru duminică, 20 septembrie, organizatorii manifestației de protest au anunțat un „marș automobilistic” și se așteaptă anunțarea grevei generale. „Autorităţile refuză să execute revendicările noastre, așa că vom amplifica protestele şi acţiunile noastre”, a anunțat unul din liderii-protestatari, Andrei Năstase. Manifestanții au cerut repetat autorităţilor convocarea imediată a unei ședințe a Parlamentului cu participarea reprezentanţilor protestatarilor. „Vom picheta în ziua şedinţei sediul Parlamentului pentru a solicita participarea la şedinţă”, a spus Andrei Năstase.

Nașul și finul contraatacă: „Prindeți hoții!”

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, s-a declarat „confuz” în ceea ce privește cerințele protestatarilor: „Revendicările protestatarilor nu mai sunt rezonabile. Ei vor demisii în lanț. Trebuie să înţelegem că acest Guvern activează doar de 45 de zile şi n-a reuşit să le facă pe toate. Dar este în proces de multe începuturi”, a menționat Candu. Iar nașul său de cununie, prim-vicepreședintele Partidului Democrat, controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc (ținta tuturor discursurilor tăioase rostite de liderii-protestatari), a declarat, în cel de-al treilea interviu acordat pe parcursul carierei sale politice (interviu acordat portalului tribuna.md), că „în spatele protestelor din Piața Marii Adunări Naționale stau niște păpușari, hoți, speculanți și oligarhi” – liderul PLDM, Vlad Filat, numindu-l pe Vlad Plahotniuc „păpușar” și „oligarh” în timpul unei dispute publice. În interviul citat, Plahotniuc a chemat autoritățile să finalizeze „cât mai rapid negocierile cu FMI”, să „lămurească în mod credibil ce s-a întâmplat la „Banca de Economii”, să vină cu soluţii de recuperare a banilor şi să fie pedepsiți vinovaţii”.

Mai mult, finul său, Andrian Candu, șeful Legislativului, a declarat recent că are „o soluție pentru a curăța justiția de persoane corupte”. El a spus că dacă ar fi după el, ar scoate toți judecătorii din sistem și i-ar supune unui test de integritate în fața societății civile și a experților internaționali. La nivelul percepției generale, declarația a sunat cinic. Presa a scris în repetate rânduri că nașul său, Vlad Plahotniuc, și-ar fi subordonat justiția, inclusiv CNA, și Procuratura Generală prin persoanele docile „trimise” la conducerea acestor instituții. „Am o idee - să facem o chestiune mai revoluționară. Societatea nu are încredere în judecători. Eu i-aş scoate pe toţi în afara sistemului... Pe toți 480 de judecători. Aş face o evaluare cu societatea civilă și experți internaționali dacă trebuie. E la limita legalității și constituționalității. Dacă trebuie, aș schimba și Constituția. Ei deja și-au primit acreditare pe toată viața. Dar, să treacă printr-un test de integritate. Să explice de unde are mașina, de unde are averea. Apoi, dacă trece testul primește reconfirmarea de judecător. S-ar putea jumătate din ei să nu-i mai reconfirmăm. Atunci ca să diluăm din acest sistem corupt o soluție ar fi să alegem judecători populari sau onorifici. Astfel o să se schimbe sistemul”, a menționat Candu la un post de televiziune despre care s-a scris că ar fi subordonat politic tot PD.

Laura Ștefan: „Politicienii nu vor renunţa uşor la controlul instituţiilor de aplicare a legii”

„Voinţa politică şi depolitizarea instituţiilor de drept sunt cele mai importante puncte în lupta cu flagelul corupţiei”. Este declarația făcută la Chișinău de expertul anticoruţie din România, Laura Ştefan, la un forum specializat la care au participat și reprezentanții Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova. Potrivit ei, politicienii nu vor renunţa uşor la controlul instituţiilor de aplicare a legii. „Au şi motive!”, a precizat Laura Ştefan.

Anterior Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a declart că Moldova este un stat „pe marginea prăpastiei, capturat de oligarhi”. Oficialul le-a recomandat autorităţilor de la Chişinău să implementeze reforme şi să le ofere moldovenilor posibilitatea de a trăi într-o ţară fără corupţie.

Gâlceavă între neamuri

Procurorul municipiului Chişinău, Ion Diacov (fratele președintelui de onoare al PD, deputatul Dumitru Diacov), a recunoscut la o recentă conferință de presă că principala problemă în sistemul justiției este „corupţia despre care vorbesc şi boshetarii, şi conducătorii marilor state”. Ion Diacov a sugerat că procurorul general ar tolera actele de corupţie din sistem: „În discuţia cu acesta i-am spus despre fostul meu adjunct de care sunt convins că a fost implicat în acte de corupţie. Corneliu Gurin mi-a spus că toţi sunt corupţi şi, mai în glumă mai în serios, mi-a propus să facem schimb de adjuncţi”, a declarat procurorul Ion Diacov. Acesta l-a acuzat pe procurorul general, Corneliu Gurin, că ar fi uzurpat în ultimii cinci ani puterea de stat, deoarece instituţia a funcţionat fără colegiu, care ar verifica activitatea instituţiei.

Efectul „Saakașvili”

Potrivit Raportului „Economic Freedom of the World 2015”, Moldova se clasează pe poziția 103 din totalul de 157 de state monitorizate în ceea ce privește libertățile economice. Experții au identificat o legătură directă între diminuarea nivelului corupției într-un stat și îmbunătățirea acestui indicator: Georgia, cu trecut sovietic ca și Moldova și la fel bântuită de separatism (mult mai agresiv decât Moldova), se clasează pe locul 11 în topul „Economic Freedom of the World 2015”.

Potrivit Raportului Competitivității Globale (2014-2015), realizat de „World Economic Forum”, Republica Moldova are cea mai coruptă justiție din lume – locul 144 din 144 de state monitorizate. Georgia s-a clasat în acest top pe poziția 36 – în regres față de perioada aflării lui Mihail Saakașvili la conducerea țării cânt a ajuns pe poziția 23.