1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Moldova intră în febră electorală

2 septembrie 2020

În Republica Moldova a început "perioada electorală" (așa este definită de lege) pentru alegerile prezidențiale, stabilite pentru 1 noiembrie 2020. Urmează cel mai dur scutin - toți împotriva tuturor.

https://p.dw.com/p/3husy
Chisinau
Imagine: Elena Covalenco

Lupta electorală se anunță extrem de dură. Partidele pro-europene (PAS și Platforma DA) nu au reușit să-și unească eforturile în jurul unui candidat comun la Președinție și deja se atacă reciproc. De asemenea, unioniștii (blocul "Unirea" - lider Dorin Chirtoacă) și Partidul Unității Naționale (preluat recent de deputatul Octavian Țîcu) vor avea candidați diferiți. Și ei au început să se atace în spațiul public. Partidul Liberal Democrat (PLDM), al cărui lider a redevenit recent Vlad Filat, de asemenea se declară partid unionist și a anunțat că îl va susține la alegerile prezidențiale pe Tudor Deliu (care a deținut funcția de președinte al PLDM în perioada cât Filat s-a aflat în detenție). Inclusiv un controversat polițist din perioada regimului Plahotniuc și-a creat partid, scrie poezii și tot unionist se proclamă. Acesta a reușit să se evidențieze în special în diaspora.

Contracandidații lui Dodon de pe stânga

Cel mai probabil, pe segmentul de stânga, asumat momentan de socialiștii pro-ruși, vor fi cel puțin patru candidați. Este vorba de actualul președinte pro-rus Igor Dodon, fostul președinte comunist Vladimir Voronin, liderul "Partidului Nostru", Renato Usatîi (actualmente primar de Bălți) și Aleksandr Kalinin din partea Partidului Regiunilor. Deocamdată, Voronin și Dodon ezită să-și anunțe public participarea, dar acest lucru se subînțelege din acțiunile lor publice. Unii analiști politici de la Chișinău cred că Igor Dodon va încerca, prin metode administrative, să-l excludă din nou din competiție pe Renato Usatîi (ca în 2014, când partidul "Patria", condus de Usatîi a fost exclus din cursă, obținând câștig de cauză la CEDO abia în 2020).

Concurență și pe centrul eșichierului politic, după ce PDM s-a scindat, ivindu-se o nouă forță politică "Pro-Moldova" (cu reprezentare parlamentară), condusă de Andrian Candu, finul oligarhului fugar Vlad Plahotniuc. PDM a comunicat că va avea candidat la prezidențiale, dar încă nu a anunțat numele acestuia. Analiștii politici cred că cel mai probabil va fi actualul lider al formațiunii, Pavel Filip. La rândul său, "Pro-Moldova" l-a desemnat deja pe Andrian Candu în calitate de candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie.

De asemenea, generalul Ion Costaș (76 de ani), care a fost, în anii '90 (perioada conflictului armat de la Nistru) ministru de Interne și ministru al Apărării, a depus miercuri, 2 septembrie, la Comisia Electorală Centrală, documentele prealabile în vederea înregistrării în cursa electorală. El va candida independent. Ion Costaș se declară împotriva stataliștilor, vrea unirea cu România și consideră că aceasta este "unica soluție viabilă pentru a ne integra în spațiul european". El a spus că a fost încurajat de combatanți și de participanții la războiul din 1992 să candideze la prezidențiale.

Alegeri geopolitice

Miza Moscovei în aceste alegeri rămâne, în opinia analiștilor politici, Igor Dodon - chiar dacă, spun ei, acesta a reușit să genereze un soi de repulsie a Kremlinului. În luna iulie 2020, Dodon a făcut o declarație surprinzătoare. El a spus că nu va participa la alegerile prezidențiale din noiembrie din partea Partidului Socialiștilor (al cărui lider neoficial este), ci din partea mai multor forțe politice. "În perioada 8-10 septembrie vom anunța decizia dacă voi candida. Evident că nu voi fi din partea Partidului Socialiștilor, pentru că președintele nu poate fi membru de partid. Voi fi din partea mai multor forțe politice… posibil", a spus Dodon, în cadrul unei emisiuni televizate, fără a face până în prezent alte precizări. 

De partea cealaltă, președinta PAS, Maia Sandu, este susținută deschis de partenerii europeni ai Republicii Moldova. Liderul Partidului Popular European, Donald Tusk, a postat săptămâna aceasta un mesaj video în limba română, în care își anunță sprijinul pentru Maia Sandu. "Când mă întreabă cineva în Europa dacă merită susținută Moldova, răspund imediat - Da! Și când întreabă cine poate să ducă cel mai rapid Moldova spre succes, răspund imediat - Maia Sandu", a menționat Tusk în mesajul său adresat moldovenilor.

Maia Sandu își construiește strategia electorală pe slogane dure anti-corupție, evită polemicile cu unioniștii și cu Platforma DA și îl atacă frontal pe Igor Dodon, pe care îl numește "un Plahotniuc în devenire". Ea a promis că după ce va prelua funcția de președinte, va face tot posibilul ca actualul Parlament (controlat politic de Igor Dodon) să fie dizolvat, fiind cel mai corupt din istoria Moldovei independente.

Năstase nu mai vrea rol secundar

Liderul Platformei DA, Andrei Năstase, îi reproșează Maiei Sandu că i-ar fi cedat lui Dodon guvernarea în noiembrie 2019, prin angajarea răspunderii guvernului pe care îl conducea pentru legea Procuraturii. Asta chiar dacă Năstase era membru al acelui Guvern și a votat pentru respectiva asumare a răspunderii în calitate de ministru de interne. În consecință, guvernul Sandu a fost demis, iar Igor Dodon a preluat controlul asupra Executivului.

Năstase a insistat în repetate rânduri ca PAS și Maia Sandu să-l susțină din start la alegerile din noiembrie contra lui Igor Dodon, așa cum și el a susținut-o în 2016 - când Maia Sandu a pierdut la limită, în turul doi, în fața lui Igor Dodon (după ce Renato Usatîi și-a îndemnat susținătorii să-l susțină pe Dodon, nu pe Maia Sandu, argumentând că liderul PAS ar fi "un proiect al Washingtonului"). Maia Sandu a spus că îl va susține pe Năstase, dar numai dacă va trece de turul întâi.

Miercuri, 2 septembrie, Platforma DA a oficializat decizia privind desemnarea lui Andrei Năstase în calitate de candidat la funcția de președinte al Republicii Moldova. Cu această ocazie, Năstase a spus că blocul ACUM (PAS+Platforma DA) există și că "blocul ACUM sunt oamenii Moldovei", sugerând că el ar fi candidatul acestui bloc la prezidențiale. Asta deși anterior a declarat că blocul ACUM nu mai există și că distrugerea s-ar datora celor din PAS, care și-au creat propria fracțiune parlamentară după ultimele alegerile parlamentare.

Pe de altă parte, Consiliul Național Politic al PAS a desemnat-o oficial pe Maia Sandu în calitate de candidat PAS la funcția de președinte al Republicii Moldova.

PAS și Platforma DA sunt membre ale PPE din decembrie 2017. Din aceeași familie politică europeană face parte și PLDM.

În octombrie 2016, în ajunul primului tur al alegerilor prezidențiale, fostul președinte al PPE, Joseph Daul, îi ceruse liderului de atunci al Partidului Popular European din Moldova (PPEM), Iurie Leancă, să se retragă din cursa prezidențială pentru a-i spori șansele Maiei Sandu contra lui Igor Dodon. Atunci Iurie Leancă a respins însă solicitarea liderului PPE, iar ulterior l-a acompaniat la guvernare pe oligarhul Vlad Plahotniuc.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.