Moldova: legea lustraţiei?

Iniţiativa a venit în replică la hotărârea Parlamentului, votată de coaliţia majoritară, prin care a fost condamnat regimul comunist sovietic şi interzis simbolul "secera şi ciocanul". Comuniştii susţin că actuala majoritate parlamentară liberal-democrată „este burduşită cu foşti agenţi KGB care acum se pretind pro-români şi pro-europeni, dar care în trecut proslăveau comunismul şi-i dedicau poezii”.

Iniţiativa comuniştilor a pus coaliţia de guvernare într-o situaţie ingrată şi ruşinoasă. Deputaţii puterii caută acum argumente ca să respingă un eventual proiect comunist al legii lustraţiei, deşi în campania electorală, toate componentele actualei alianţe se pronunţau în favoarea unei astfel de legi.

Anterior, ex-preşedintele moldovean, Petru Lucinschi, a declarat că în cazul în care ar apărea o lege a lustraţiei, „Republica Moldova ar rămâne fără intelectualitate şi fără elită politică”. „Decât cu nişte intelectuali traşi de căpăstru de la Moscova, mai bine fără ei”, i-au replicat mai mulţi publicişti.

Lustraţie cu arhivele pustii?

Liderul PL, Mihai Ghimpu, a menţionat că la toamnă şi formaţiunea sa va propune o lege a lustraţiei. Experţii susţin, însă, că ar putea apărea probleme, deoarece, conform unor dezvăluiri făcute de fostul şef al Securităţii de la Chişinău, Tudor Botnaru, dosarele foştilor agenţi secreţi (KGB) au fost duse la Tiraspol chiar în ziua în care a devenit clar că Moldova îşi va proclama independenţa de URSS. Această informaţie a fost dezminţită de ex-directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Artur Reşetnikov (actualmente deputat comunist).

La rândul său, fostul şef al Securităţii, Anatol Plugaru, afirmă că la Serviciului de Informaţii şi Securitate ar exista foto-copii ale acelor dosare. Deşi susţine că „o lege a lustraţiei ar slăbi capacitatea de apărare a statului”, Plugaru subscrie la ideea lustraţiei, dar atenţionează că „în cadrul acestui proces nu trebuie puşi toţi pe acelaşi cântar”, deoarece, potrivit opiniei sale, în perioada sovietică ar fi existat agenţi care s-au jertfit pentru o cauză nobilă - „oameni care scriau în perioada sovietică în grafie latină şi nu în chirilică aşa cum ne impunea Moscova”.

Tentative eşuate

În Moldova, prima tentativă de adoptare a unei legi a lustraţiei a eşuat în 1999. Atunci, proiectul propus de Partidul Popular Creştin Democrat prevedea accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică. Proiectul nu a fost, însă, susţinut de parlamentarii de atunci. Comuniştii argumentau respingerea proiectului prin faptul că acesta risca să genereze “stare de discordie şi ură în societate”.

În martie 2000, o propunere similară a venit din partea deputaţilor Partidului Forţelor Democratice, iar în februarie 2010 şi preşedintele PNL, Vitalia Pavlicenco, a propus adoptarea legii lustraţiei. Şi aceste tentative au eşuat.

Acum, societatea civilă insistă ca viitoarea lege a lustraţiei să interzică persoanelor care au colaborat cu KGB-ul sovietic, inclusiv informatorilor, să deţină funcţii publice. Aceasta ar presupune verificarea arhivelor şi dosarelor fiecărui demnitar.

Lustraţia - un imperativ european

În opinia analistului politic Igor Boţan, „Republica Moldova are nevoie de purificare”. El a cerut clasei politice să implemeneteze „până la capăt” măcar această iniţiativă: „În Republica Moldova se întâmplă lucruri foarte interesante, deoarece niciodată nu se întâmplă ceea ce trebuie”, a conchis analistul.

Un alt susţinător al legii lustraţiei, liderul PNL, Vitalia Pavlicenco, susţine că situaţia e ridicolă - comuniştii promovează lustraţia! “Ei sunt supăraţi că a fost condamnat comunismul şi interzisă simbolica şi vor să se răzbune. Dar democraţii demult trebuiau să adopte legea lustraţiei, pentru că acest pas face parte din obiectivul integrării europene. Trebuie să te cureţi de cei care au blocat şi blochează iniţiativele proeuropene şi care promovează persoane şantajabile la putere, pentru ca ulterior să le poată dirija de la Moscova sau de la Tiraspol”, a menţionat liderul PNL din Moldova.