1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Monica Macovei: Raportul preliminar al Comisiei Europene trebuie „bazat pe fapte şi nu pe declaraţii politice mincinoase”

Victor Iulian Tucă7 ianuarie 2008

Într-o declaraţie în exclusivitate pentru Deutsche Welle, Monica Macovei, ministrul justiţiei între decembrie 2004 – aprilie 2007, atacă dur CSM şi pe unii dintre politicienii speriaţi de cazul Remeş.

https://p.dw.com/p/ClJJ
Monica MacoveiImagine: picture-alliance / dpa/dpaweb

În fapt, în opinia Monicai Macovei, Consiliul Superior al Magistraturii ar ascunde oameni care se acoperă unul pe altul, atunci vine vorba de interese şi privilegii.

Consiliul Superior al Magistraturii - o cooperativă de ascuns ilegalităţi

„Mi se pare irelevant cine va fi preşedinte şi vicepreşedinte al CSM pentru că experienţa de 2 ani şi jumătate arată că această instituţie nu funcţionează decât ca o cooperativă de ascuns ilegalităţi şi care încalcă legea în mod constant. Pot să vă dau ca exemplul decizia CSM de a nu legea privind vârsta de pensionare în privinţa preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Nicolae Popa, n. red). Deşi toţi magistraţii din 2005 se pensionează de la 68 de ani, CSM a decis să nu aplice această lege şi să-l lase pe preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să mai stea încă 2 ani, până la 70 de ani. Este numai unul dintre exemple care înseamnă corupţie fiindcă, după cum spun americanii, „nici o cafea nu este gratis” aşa ca astfel de favoruri şi încălcări de lege trebuie să se plătească. Această instituţie nu va reforma justiţia ci dimpotrivă, va opri orice reformă….O soluţie ar fi eliminarea votului secret care îi face pe membrii CSM să nu fie responsabili pentru nici o decizie pe care o iau.”

Cât priveşte Codul de Procedură Penală, ultimele modificări ar deschide uşa infractorilor din toate ţările Uniunii Europene. Crimele nu ar mai putea fi dovedite odată ce delictul devine cel mai greu de probat. Aceste modificări sunt aproape aprobate de Parlament, după ce politicienii s-au speriat de „cazul Remes”.

România, paradisul crimei organizate

„M-aş referi în principal la efectele acestor modificări asupra capitolului Cooperare în materie poliţienească şi judiciară fiindcă suntem stat membru al Uniunii Europene şi avem obligaţii, potrivit tratatului de aderare, în ceea ce priveşte crima organizată, corupţia şi în alte cazuri. Dacă se vor adopta aceste modificări, atunci practic România va fi veriga ce mai slabă a Uniunii Europene. Toţi infractorii, şi mă refer la crimă organizată şi corupţie, se vor stabili în România, pentru că aici vor scăpa. În România, procurorii vor fi cu mâinile legate la spate…vreau să vă explic de ce am făcut aceste afirmaţii. De pildă, dacă este un caz de trafic de droguri pornit în Germania şi care se întinde pe teritoriul a mai multor state europene cum se întâmplă în realitate, inclusiv în România, atunci când poliţişti germani sau din alt stat european vor veni în România şi vor vrea să facă o percheziţie (această procedură se aplică conform legislaţiei europene, numai în colaborare cu poliţiştii români, n. red) ar trebui să urmeze legea română. Mai precis, vor trebui să se duce la uşă…să anunţe persoana respectivă de căutarea unor droguri în apartament – ştim că ai 10 kg de heroină sub pat şi te rog să ni le dai – şi abia apoi se vor duce la judecător şi vor obţine autorizaţie de percheziţie. Când vor reveni, va fi prea târziu, nu vor mai găsi nici un drog. La fel se va întâmpla şi cu interceptările telefonice, un lucru de bază în cercetarea crimei organizate sau cu filmările. Nu vor putea face nimic nici poliţişti din alte state care au de făcut un act de cercetare pe teritoriul României. Vor trebui să-i informeze pe cei cercetaţi să înceapă urmărirea penală, adică să le aducă la cunoştinţa toate acuzaţiile şi probele apoi să ceară interceptare sau filmare. Asta înseamnă practic eşecul oricărei acţiuni de combatere a crimei organizate pe teritoriul României.”

În opinia fostului ministru al justiţiei, o parte dintre politicieni sunt mult sub aşteptări, atunci când vine vorba de lupta împotriva corupţiei. Cui îi revine responsabilitatea acestor modificări ale Codului de Procedură Penală?

Mulţi dintre politicieni pactizează cu infractorii

„Eu aş spune tuturor celor din Camera Deputaţilor care în plen le-au votat. Ele au fost iniţiate de deputaţi PSD, de exemplu, domnul Eugen Nicolicea care la cererea de percheziţie a lui Adrian Năstase s-a opus vehement, apoi de deputaţi PNL …toţi au fost de acord….Avem o clasă politica care, în mare parte, pactizează cu infractorii iar o parte dintre ei, sau dintre prietenii lor sunt cercetaţi. Prin urmare ei acţionează în interes propriul şi nu în interes public.”

Dar cum evaluează Monica Macovei România, la un an după aderare?

Comisia Europeană trebuie să-şi facă lecţiile

„Aş face o diferenţă: România merge foarte bine economic şi la nivelul pieţei dar din punct de vedere al voinţei politice pentru reforma în justiţie sau în lupta împotriva corupţiei este clar un regres…multe legi care s-au adoptat după integrarea României au fost pentru favorizarea infracţiunilor. Sper pentru binele Comisiei Europene, a României şi a statelor membre să fie un raport obiectiv, bazat pe fapte şi nu pe declaraţii politice mincinoase. De altfel, Comisia Europeană şi-a făcut propriile evaluări în această iarnă şi va trebui să ţine seama de ele.”

La sfârşitul lunii ianuarie, Comisia Europeană va prezenta un raport preliminar privind progresele făcute în justiţie de România. Surse din cadrul Executivului european vorbesc de un document dur al Comisiei în care se critică „aspecte esenţiale, precum Agenţia de Integritate care nu este funcţională” şi „scandalurile legate de fraudarea examenelor unor procurori, judecători şi notari, unul chiar fost membrul al Consiliului Superior al Magistraturii”.