NATO şi lupta antiteroristă în discuţie la Poiana Braşov

Alianţa nordatlantică reflectează la ameliorarea, de bunăseamă necesară, a cooperării dintre forţele de internaţionale de protecţie din Afganistan, şi unităţile antiteroriste dioslocate la faţa locului de americani. Propunerile militarilor în această chestiune se vor afla pe masa de lucru a participanţilor la următoarea întrunire a NATO, din februarie viitor. Pe moment, Germania a respins cererea americană de a se contopi cele două forţe operând simultan în Afganistan. Fiindcă, potrivit ministrului german al apărării, Peter Struck, misiunile celor 20.000 de militari ai trupei de pace internaţionale şi obiectivul celor 9.000 de vânători de terorişti trimişi de SUA să cureţe Afganistanul de oamenii al Kaidei nu ar fi congruente. Iar această opinie germană, conform căreia contopirea n-are sens este împărtăşită şi de alţi miniştrii ai alianţei, a declarat Struck, textual. Republica Federală a ameninţat indirect să-şi retragă ostaşii din Bundeswsehr dislocaţi în Afganistan în cazul unei comasări a celor două forţe.

Ministrul norvegian al apărării, Kerstin Krohn Devold a afirmat totuşi că, în ciuda amânării deciziei, la Poiana Braşov s-a realizat totuşi o "apropiere între poziţii întrucât, renunţîndu-se la propunerea contopirii, militarii NATO se concentrează în prezent asupra mai bunei coordonări a celor două trupe şi studiază opţiunile existente".

Conform secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, mulţi miniştrii ai apărării au insistat asupra necesităţii supliemntării trupelor aflate la dispoziţia echipelor de reconstrucţie regionale din Afganistan. "Or, prea puţine state au oferit unităţile necesare, astfel încît există riscul neîndeplinirii angajamentelor pe care şi le-a asumat alianţa nordatlantică la summitul de la Istambul", a avertizat liderul ei.

In schimb edificarea forţelor de reacţie ale NATO, care dispun acum de un contingent de 17.000 de militari a generat satisfacţie în rândul responsabililor alianţei, după cum a remarcat general american James Jones. In răstimp de 2 ani aceste forţe de reacţie ar urma să fie global şi aproape instantaneu operaţionale; ceea ce presupune însă, ca o serie de state, între care şi Germania să-şi modifice legislaţia. Fiindcă în prezent, parlamentului german trebuie să aprobe în prealabil orice posibilă intervenţie, şi chiar orice nou demers în cadrul unei intervenţii, Scheffer cerînd eliminarea acestui obstacol.

Problematică rămâne în continuare chestiunea misiunii irakiene. Nici un ministru al apărării n-a formulat la Poiana Braşov critici directe la adresa politicii americane din Irak. La rândul său, şeful Pentagonului, Donald Rumsfled, a solicitat amplificarea angajamentului irakian al alianţei nordatlantice. Or, responsabilii NATO au reuşit abia vinerea trecută să cadă de acord asupra expedierii în Irak a 300 de instructori militari. Intre ei nici unul din republica Federală. Ofiţerii germani îi vor instrui pe irakieni în emiratele arabe situate în vecinătatea Irakului.

Maximă atenţie şi nu puţină iritarte a provocat în schimb în Germania afirmaţia ministrului federal al apărării, care, fapt fără precedent pentru un oficial german, n-a exclus la Poiana Braşov eventualitatea unei viitoare dislocări în Irak a militarilor din Bundeswehr. "

Cancelarul german Gerhard Schroeder n-a întârziat să se implice în discuţie. După o convorbire telefonică purtată cu şeful său de la Berlin, ministrul german apărării şi-a revizuit poziţia, declarând că Republica Federală îşi menţine poziţia mai veche şi nu nu va trimite nici un militar german în Irak. Cu toate acestea, prima sa aserţiune a stârnit dezbateri aprinse, unii comentatori afirmând că declaraţia iniţială a lui Struck echivalase practic cu o imixtiune indirectă în bătălia electorală americană, în speţă cu o promisiune de cooperare adresată unui virtual preşedinte Kerry.