NATO-Moldova

Vizita are loc după ce autoritățile din Ucraina și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu pericolul destabilizării situației în Odesa (oraș situat aproape de frontiera cu Republica Moldova) în primele zile ale lunii mai. În ultimele zile, serviciul ucrainean de securitate a arestat, în cadrul unei „operaţiuni speciale de înlăturare a elementelor teroriste”, mai mulți exponenți ai așa-numitului „consiliu popular al Basarabiei”, constituit la începutul lunii aprilie la Odesa. „Consiliul” și-a propus „protejarea intereselor comunităților etnice din sudul Basarabiei”, iar la congresul de constituire au participat exponenți a șapte comunități: bulgară, găgăuză, rusă, ucraineană, romă, moldovenească şi poloneză. Potrivit presei ucrainene, la congres au participat liderul Partidului „Patrioții Moldovei” (partid pro-rus din Republica Moldova), Mihail Garbuz şi ex-deputatul comunist în Parlamentul de la Chișinău, Grigorii Petrenko.

Măsuri speciale la Odesa

Miercuri, „comitetul de securitate” (KGB) de la Tiraspol a difuzat un comunicat de presă în care îndeamnă locuitorii regiunii transnistrene să evite deplasările la Odesa la începutul lunii mai și anunță că deține informații conform cărora „vor avea loc provocări la Odesa și în întreaga regiune”. Pe 2 mai se împlinește un an de la incendiul care a izbucnit în Casa Sindicatelor în care au ars 46 de oameni.

Forțele de securitate din Odesa au întreprins în ultimele zile măsuri sporite de securitate. Astfel, toți rezidenții zonelor de frontieră, inclusiv locuitorii regiunii Odesa trebuie să aibă permanent asupra lor acte ucrainene de identitate.

Secretarul Consiliului Securităţii Naţionale şi Apărări al Ucrainei, Alexandr Turcinov, a declarat că riscul ruperii de către Rusia a acordurilor de la Minsk, după sărbătorile legate de 1 şi 9 mai, este foarte mare. „Trebuie să ne întărim apărarea și să fortificăm potenţialul de luptă al armatei ucrainene”, a spus Turcinov, adăugând că „voluntarii au fost şi rămân principala forţă de apărare a ţării”.

Transnistria, posibil „furnizor” de „omuleți verzi”

În contextul tensiunilor care se așteaptă, presa ucraineană acordă spații largi pericolului care ar putea veni din partea celor 2.500 de militari ruși dislocați în Transnistria, dar și a celor 7.000 de militari ai așa-numitei „armate transnistrene” care ar putea fi trimiși în calitate de „omuleți verzi” în Ucraina, dar și peste Nistru, pentru a destabiliza și Republica Moldova.

Acest risc a fost analizat miercuri, la București. Adjunctul misiunii SUA la NATO, Earle Litzenberger, a declarat că NATO s-ar reuni de urgenţă şi ar decide ce acţiuni colective sunt “adecvate” în cazul în care în Republica Moldova ar apărea “omuleţi verzi”. „NATO este o alianţă defensivă şi principala noastră responsabilitate este să protejăm membrii Alianţei. Dar dacă s-ar întâmpla aşa ceva, statele vor putea răspunde în mod individual”, a menționat Earle Litzenberger. El a precizat că Republica Moldova, care nu este membru NATO și este un stat neutru, are o poziţie dificilă din cauza situaţiei din Transnistria, iar NATO „sprijină şi negociază o soluţie în ceea ce priveşte integritatea teritorială şi suveranitatea Moldovei”.

Inițiativă provocatoare

Pe 27 aprilie, un grup de deputați ucraineni neafiliați a depus în Rada Supremă o inițiativă legislativă pentru denunțarea acordului cu Rusia privind tranzitul prin teritoriul ucrainean a militarilor ruși (pacificatorilor) spre regiunea transnistreană (oficial - Acordului dintre Guvernul Ucrainei și Guvernul Federației Ruse privind tranzitul prin teritoriul ucrainean a unităților militare ale Federației Ruse, aflate temporar pe teritoriul Republicii Moldova). Acordul a fost semnat de către partea rusă și ucraineană la 25 noiembrie 1995, la Soci. Pretinsul șef al „diplomației” de la Tiraspol, Nina Ștanski, a reacționat imediat. Ea a spus că „autorii unor astfel de inițiative vor fi responsabili pentru posibilele consecințe”. (…) „În acest context, este important să se înțeleagă că operațiunea de menținere a păcii de pe Nistru este, probabil, singura garanție a păcii și stabilității în toată regiunea de conflict. Orice acțiuni care vizează subminarea eficienței formatului de menținere a păcii sunt inacceptabile”, a menționat Ștanski.

Săptămâna trecută, vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Victor Osipov, a declarat că „forţele pacificatoare ruse din stânga Nistrului constituie o problemă profundă pentru Republica Moldova, (…) ele sunt ineficiente și prezintă pericol (…), dar nu avem șanse să scăpăm degrabă de ele”.

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău