NEC - 10 ani

Colegiul Noua Europă a fost fondat în anul 1994 de profesorul Andrei Pleşu cu mijloacele financiare obţinute cu un an înainte, în urma decernării premiului Noii Europe pentru Înaltă Educaţie şi Cercetare, acordat filozofului român de şase prestigioase institute de studii avansate, Center for Advanced Study in the Behavioral Sciences, Stanford, Institute for Advanced Study, Princeton, National Humanities Center, Research Triangle Park, North Carolina, Netherlands Institute for Advanced Study in the Humanities and Social Sciences, Swedish Collegium for Advanced Study in the Social Sciences, şi the Wissenschaftskolleg zu Berlin).

Deşi părea utopică, povestea institutului s-a dezvoltat impetuos şi în scurt timp a devenit o marcă europeană, într-un oraş marcat mai degrabă de un relief oriental. În fapt, Colegiul Noua Europă a creat un necesar cadru instituţional cu legături internaţionale şi un mediu academic care oferă tinerilor bursieri condiţii de cercetare, asemănătoare celor din Vest.

Ideea mea, spunea rectorul Colegiului Noua Europă, Andrei Pleşu, a fost să creez în Bucureşti un spaţiu de cercetare, un loc în care tineri savanţi români să poată găsi condiţii de lucru şi viaţă cât mai apropiate de standardele europene, aşa încât să nu fie neapărat nevoie să iasă din ţară pentru a găsi un asemenea loc.

Andrei Pleşu

Noi avem în general ideea că Europa este un spaţiu care se află la o anumită distanţă spre care trebuie să mergi, că între noi şi Europa este un parcurs cu obstacole şi că nu putem spera decât că la un moment dat, după o cursă lungă vom ajunge acolo, în locul acela aproape de orizont. Mi-e mi s-a părut că trebuie încercat şi altfel, că trebuie să gândim Europa nu ca ceva care se află la distanţă, spre care trebuie să mergi ci ca la ceva care dormitează înăuntru nostru. Până nu vom actualiza această Europă interioară, până fiecare român nu va trezi în el europeanul, degeaba ne vom propune foi de parcurs mai mult sau mai puţin îndelungate.

Dimensiunea europeană şi binevenita conectare a spaţiului românesc la discursul din Vest, se realizează prin conferinţele pe care le susţin în cadrul seminariilor NEC, personalităţile prestigioase ale lumii contemporane invitate în capitală. Printre cele mai cunoscute se numără, Jacques Derrida, Stephen Holmes, Adam Michnik sau Timothy Garton Ash, ultimul participând activ chiar la aniversarea de săptămâna trecută, a zece ani de la înfiinţarea Colegiului Noua Europă. Mai mult, acelaşi colegiu a devenit o pepinieră de cadre, în cuvintele lui Andrei Pleşu, neaşteptat de eficientă, printre bursierii Nec aflându-se Ministrul de Externe, Mihai Razvan Ungureanu şi Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Mircea Micle.a

Redeşteptarea dimensiunii europene a oamenilor şi a instituţiilor din România rămâne un proiect care ar trebuit extins pe plan naţional iar exemplul Colegiului Noua Europă ar trebui transpus într-o cheie adecvată de la nivelul elitelor la majoritatea populaţiei căreia îî lipsesc deocamdată mult invocatele reflexe europene. Dacă statul român nu a ajutat acest institut cu nimic altceva decât la modul, citându-l pe Andrei Pleşu, nu ne-au luat ce nu ne-au dat, finanţarea în cazul Colegiului NEC venind din exterior, este cazul ca măcar acum, în pragul aderării României la Uniunea Europeană, să întocmească şi să finanţeze programe pentru educarea populaţiei în mult invocatul spirit european. Până acum se poate afirma că, odată cu apariţia Colegiului Noua Europă, visul maestrului de la Păltiniş a devenit realitate.