1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Neo-nazismul după cazul NSU

Andrea Grunau, Cristian Ştefănescu 9 octombrie 2013

Teroarea semănată de gruparea neonazistă NSU a scos la iveală dimensiunea reală a violenţelor cu motivaţie de extremă dreapta. Au fost propuse reforme - dar pericolul răspândirii ideologiei rămâne.

https://p.dw.com/p/19wxx
Imagine: picture-alliance/dpa

Extrema dreaptă germană îşi dă cu părerea, pe internet, despre crimele comise, în anii din urmă, de "Subterana Naţional-Socialistă" (NSU). "Vulpea maro", de exemplu, comentează că cel mai important lucru de pe placa comemorativă ridicată în locul în care a fost ucisă victima din Dortmund este "să rămână suficient spaţiu pentru alte nume".

"Trebuie să luăm în calcul că există şi susţinători ai NSU", comentează, într-un interviu acordat DW, Burkhard Freier, coordonatorul biroului regional de protecţie a constituţiei pentru landul Renania de Nord - Vestfalia. Anul trecut, landul a înregistrat 192 de cazuri de acte de violenţă comise în numele unor idei de extremă dreapta - un record la nivel federal. E drept că landul este şi cel mai populat din Germania, cu aproximativ 17,5 milioane de locuitori. În întreaga ţară, numărul cazurilor de violenţe cu tentă rasistă sau etnică a fost, în 2012, de 802. În Bavaria, unde a fost deja realizat un bilanţ intermediar pe anul acesta, tendinţa constatată a fost, din păcate, crescătoare.

În ultimele luni, autorităţile federale au descoperit trei reţele cu intenţii teroriste - în dotarea membrilor acestora au fost găsite arme, material explozibil şi planurile unor posibile atacuri. Iar trendul este crescător de câţiva ani buni, explică Freier.


Recâştigarea încrederii

Nu mai este nici un secret: ani de zile, agenţii secreţi şi poliţia au comis nereguli în căutarea extremiştilor de dreapta sau în investigarea crimelor. S-a văzut cel mai târziu în noiembrie 2011, când a ieşit la lumină seria lungă de atentate puse la cale de NSU. Lucrurile, comentează Freier, nu pot continua astfel. Iar primele lecţii pot fi trase tocmai din propriile greşeli.

Există o scenă neo-nazistă iar membrii acesteia filosofează despre teroarea NSU, recunoaşte şeful serviciului regional de protecţie a constituţiei. "Nu în public, ci în spaţii închise". Or, pentru a ajunge acolo, servicile de informaţii au nevoie de oameni infiltraţi printre extremiştii de dreapta. Dar tocmai printre aceste cârtiţe s-au numărat cei care au încercat să facă scăpată gruparea NSU; or, în atari condiţii, pentru recâştigarea încrederii a fost nevoie de o regândire a strategiei de infiltrare şi de un control parlamentar mult mai activ. Burkhard Freier refuză să accepte părerea că autorităţile germane ar suferi de rasism structural. Dar este de acord că se impune o schimbare de mentalitate. Pentru asta ar trebui inclusiv să crească numărul angajaţilor cu trecut migraţionist (în prezent sunt doar zece din 307, doi dintre aceştia fiind traducători).

Unele dintre cele mai vizibile acţiuni ale neo-naziştilor au fost atacurile verbale la adresa familiilor victimelor NSU, la München, unde se desfăşoară procesul "Subteranei", dublate de mesaje de susţinere pentru o parte dintre acuzaţi şi chiar acte de vandalism. În Bavaria a şi avut loc, în iulie, una dintre cele mai ample operaţiuni împotriva extremei drepte: au fost percheziţionate 73 de locuinţe şi birouri ale membrilor "Reţelei Libere Sud", cea mai cunoscută structură din regiune, capabilă să mobilizeze până la 300 de simpatizanţi. Scopul este interzicerea reţelei, aşa cum mai multe grupări au fost interzise în Renania de Nord - Vestfalia. O parte dintre membrii acestor grupări nu au mai găsit cu cine să se asocieze, unii chiar au fost dispuşi să intre în programe de reintegrare socială. Miezul dur al scenei este, însă, pe mai departe activ şi se grupează în formaţiuni politice, profitând de faptul că legislaţia germană este gândită tocmai pentru a îngreuna repetarea unor momente în care partidele politice au fost interzise. Dar, conchide Burkhard Freier, "poliţia şi autorităţile nu pot combate singuri extremismul de dreapta; pentru asta e nevoie de întreaga societate".