Noi controverse în Ungaria pe tema Holocaustului

Se împlinesc 70 de ani de la Holocaustul din Ungaria. Din martie 1944 până în ianuarie 1945, aproximativ 600 000 de evrei au fost deportaţi şi ucişi în lagărele de concentrare din Germania.

Evenimentul comemorativ va fi organizat de comunitatea evreiască din Ungaria, cu participarea statului israelian. În toată ţara va fi demarat un amplu proces de renovare a sinagogilor şi de promovare a apelurilor culturale la memorie în instituţiile publice.

Gesturile generoase ale regimului Orban i-au surprins în mod pozitiv pe evreii maghiari, chiar dacă nu puţini sunt cei care manifestă scepticism faţă de premierul Ungariei, mai ales în contextul unor recente declaraţii ale directorului Institutului de Istorie Veritas din Budapesta, Sandor Szakaly.

Într-un interviu acordat agenţiei maghiare de presă MTI, Szakaly a afirmat că evreii din Germania au suferit "pierderi considerabile" abia după ocuparea Ungariei de către Germania nazistă, la 19 martie 1944. Deportările anterioare organizate de statul maghiar, a spus Szakaly, au fost "proceduri poliţieneşti care vizau străinii"

Un monument controversat

Cea mai mare controversă a fost însă generată de proiectul ridicării unui monument care să marcheze ocupaţia germană la 19 martie 1944, şi care ar urma să fie ridicat în centrul capitalei Budapesta. Monumentul înfăţişează vulturul Reich-ului german şi pe Arhanghelul Gabriel, care ar simboliza Ungaria.

Monumentul, spun explicit autorităţile, este dedicat "tuturor victimelor" din perioada martie 1944 - aprilie 1945, la finele războiului. Conform interpretării guvernului maghiar şi după cum se arată şi în preambulul noii Constituţii (valabilă din 2012), suveranitatea Ungariei a luat sfârşit la 19 martie 1944.

Aşadar, conform conotaţiei oficiale, statul maghiar a fost doar parţial sau chiar deloc responsabil de uciderea evreilor maghiari în Holocaust.

Comunităţile şi asociaţiile evreieşti din Ungaria au protestat împotriva monumentului şi au solicitat guvernului să nu-l inaugureze.

Directorul Federaţiei Comunităţii Evreieşti Mazsihisz, Andras Heisler, a spus că participarea instituţiei pe care o conduce la evenimentele dedicate celor 70 de ani de la Holocaustul din Ungaria va deveni incertă, dacă directorul Institutului de Istorie Veritas nu demisionează, iar guvernul nu va renunţa la inaugurarea controversatului monument.

"Falsificare istorică"

Între timp, şeful guvernului maghiar şi al partidului de guvernământ Fidesz a afirmat, într-o scrisoare adresată lui Heisler, că există forţe politice, care urmăresc să exploateze comemorările, dar aceste tentative vor fi ferm respinse".

Proteste împotriva monumentului au venit însă şi din partea altor istorici din Ungaria. De pildă, Krisztian Ungvary cataloghează edificiul drept "un falsificare istorică tendenţioasă".

În opinia lui Ungvary, "Ungaria, deşi formal era ocupată, a continuat să rămână un important aliat al Germaniei". Istoricul atrage de asemenea atenţia asupra grabei cu care autorităţile maghiare ale vremii au decis deportarea evreilor. Dacă Ungaria ar fi respectat strict directivele germane, ar fi supravieţuit mai mult de 200 000 de evrei, scrie Krisztian Ungvary în lucrarea sa despre regimul Horthy.

Campanie electorală?

Controversele privind monumentul au apărut încă de anul trecut, în contextul unor ample discuţii despre responsabilitatea Ungariei în ceea ce priveşte Holocaustul.

Centrul memorial numit "Casa Destinelor" a fost conceput de istoricul Maria Schmidt, care este totodată şi directoarea "Casei Terorii", din Budapesta. Despre Schmidt se spune că ar diminua responsabilitatea regimului Horthy, preşedintele Ungariei până în 1944, în ceea ce priveşte Holocaustul.

Comunităţile evreieşti o acuză pe directoarea de la "Casa Destinelor" că pune un accent prea pronunţat pe rolul salvatorilor maghiari în chestiunea exterminării copiilor evrei. "A fost folosită mai multă energie pentru exterminarea evreilor, decât pentru salvarea lor", a declarat ambasadorul israelian la Budapesta, Ilan Mor.

Istoricul Krisztián Ungváry consideră că noile controverse apărute în preambulul anului memorial dedicat Holocaustului din Ungaria sunt "spectacole electorale folositoare" pentru Partidul Fidesz, aflat la guvernare. Un partid care, spune Ungváry, "consideră critica drept un atac străin, duşmănos, la adresa suveranităţii Ungariei".

"Această abordare place unei mari părţi din electorat, aflată foarte la dreapta pe eşicherul convingerilor politice", crede istoricul maghiar.