Noi dovezi ale abuzurilor suferite de uiguri în China

O listă cu prizonieri din baza de date a administrației chineze a dezvăluit că uigurii musulmani din regiunea chineză Xinjiang sunt trimiși la închisoare din cauza practicilor lor religioase și culturale. Documentul a fost obținut de Deutsche Welle și de alte instituții mass-media în noiembrie 2019.

Lista deținuților oferă detalii despre soarta a peste 300 de persoane trimise în tabere de "reeducare" pentru acțiuni total normale, precum înaintarea unei cereri de pașaport sau contactarea unor rude din străinătate. Toate persoanele din listă au fost arestate în anii 2017 și 2018. Documentul conține și sute de alte nume de persoane cu legături cu cei arestați, inclusiv copii. 

DW, împreună cu posturile de drept public regionale NDR și WDR și cu cotidianul münchenez Süddeutsche Zeitung, a tradus timp de mai multe săptămâni materialul din chineză și a analizat conținutul acestuia.

De ce îi reţine China pe uiguri?

Uigurii sunt o populație vorbitoare de limba turcă din vestul Chinei. Etnia este mai apropiată cultural de Asia Centrală decât de chinezii Han. Uigurii sunt majoritar musulmani suniți.

Există tendințe separatiste în rândul uigurilor, care s-au soldat uneori cu violențe în cadrul unor proteste de masă și chiar cu un atac terorist în 2014 care a ucis 31 de persoane. 

Beijingul a răspuns în forță, instalând un sistem amplu de supraveghere și centre de detenție în regiunea Xinjiang. Scopul autorităților este asimilarea uigurilor în societatea chineză "mainstream". Taberele de reeducare sunt numite oficial "Centre de antrenament și educație profesională" pe bază de voluntariat.

Potrivit unor estimări, cam un milion de uiguri din totalul de 10 milioane care trăiesc la Xinjiang ar fi dispărut în aceste centre.

China susține oficial că această campanie de "antrenament vocațional" ar fi un instrument eficient în combaterea terorismului islamist.

Într-un interviu recent la DW și alte posturi partenere în cadrul unei vizite la Berlin, ministrul chinez de Externe Wang Yi a declarat că toate informațiile despre așa-numite "centre de reeducare" sau "tabere de concentrare" și despre cei "un million de uiguri" ar fi "absolut fake news". El a adăugat că "nu există persecuție la Xinjiang."

Cum sunt arestați uigurii din motive fără legătură cu extremismul?

În ciuda variantei oficiale a Beijingului, noul document oferă dovezi concrete cum că orice fel de exprimare a religiei islamice în rândul uigurilor este privită potențial drept infracțiune.

Au fost arestați bărbați pentru că și-au lăsat barbă, femei pentru purtarea unui văl. Un bărbat a fost arestat pentru că și-a închis restaurantul în timpul lunii sfinte a Ramadanului, ceea ce ar fi însemnat că "exista riscul ca acesta să aibă orientări extremiste", potrivit traducerii respectivului document.

Au fost reținuți și uiguri care au mers în pelerinaj la Mecca și alții care au călătorit în țări majoritar musulmane. Cererea de pașaport este de asemenea motiv de arestare, ca și contactarea unor membri ai familiei sau prieteni exilați în străinătate.

Uigurii mai tineri, născuți între 1980 și 2000, sunt numiți în document "de neîncredere" sau "îngrijorători". Două treimi din cei reținuți provin din acest grup și majoritatea sunt bărbați.

Totuși, majoritatea prizonierilor au fost arestați pentru încălcarea politicii demografice chineze. Potrivit acesteia, minoritățile din China, inclusiv uigurii, au voie să aibă trei copii dacă trăiesac în mediul rural, respectiv doi în mediul urban.

Ce aduce nou acest document legat de tratamentul aplicat de China uigurilor la Xinjiang?

Acest document dovedește că autoritățile chineze duc o campanie sistematică de arestări aparent arbitrare, în afara legii, concentrate pe unele practici etnice și culturale.

Pentru a-i supraveghea pe uiguri, statul chinez are un număr mare de angajați care colectează informații detaliate despre fiecare familie de uiguri. Beijingul folosește de asemenea tehnologie foarte avansată de recunoaștere facială, pentru a-i supraveghea individual pe etnicii uiguri.

După ce deținuții sunt eliberați, ei sunt ținuți sub supraveghere continuă, după cum reiese din document. Libertatea lor de mișcare este strict limitată. În mai multe cazuri, DW a găsit referiri la un sistem de muncă forțată în fabrici.

Această scurgere de date urmează altor două din 2019: este vorba de "Xinjiang Papers," publicate de New York Times, și de "China Cables", publicate de International Consortium of Investigative Journalists.

Ce conține noul document?

Documentul actual este un fișier PDF de 137 de pagini, cu date despre peste 300 de cetățeni de etnie uigură arestați în 2017 și 2018. Cazurile sunt toate din ținutul Karakax din prefectura Hotan, în sud-vestul regiunii Xinjiang. Ținutul are o populație de aproximativ 650.000 de persoane și se crede că ar exista acolo cel puțin cinci centre de internare.

Sunt incluse detalii despre familiile celor reținuți, despre vecinii și prietenii lor. Lista Karakax menționează peste 1.800 de persoane cu nume complete, date de identificare și informații despre comportamentul lor social - de exemplu, dacă aceștia se roagă acasă sau citesc Coranul. Sute de persoane sunt listate însă fără detalii de acest gen.

Documentul nu conține ștampile sau semnături oficiale. DW l-a arătat mai multor cadre universitare de frunte specializate în cultura și istoria uigură, toate persoanele chestionate fiind de părere că documentul pare autentic. DW a stat de vorbă și cu doi uiguri ale căror familii apăreau în document, pentru a verifica autenticitatea informațiilor. 

Toți deținuții au fost trimiși în una din cele patru tabere menționate în listă. DW a reușit să verifice și să localizeze două astfel de tabere, folosind imagini oferite de satelit și documente guvernamentale publice. DW a reușit de asemenea să afle și locurile unde se află probabil și celelalte două centre de internare. 

Cum a avut DW acces la document?

DW a primit un pont despre document în noiembrie 2019 de la avertizorul de integritate Abduweli Ayup, un cadru academic uigur exilat, care acum trăiește în Norvegia.

Ayup l-a obținut de la o sursă care trebuie să rămână anonimă din motive de securitate.

După ce a văzut documentul, Ayup a spus că este "șocat" de faptul că autoritățile chineze "arestează oameni fără motiv".

Cum au răspuns Germania și comunitatea internațională?

Într-un raport confidențial care a circulat în cadrul personalului din Ministerul german de Externe, în decembrie 2019, se vorbește de "tabere propriu-zise de reeducare" cu "cursuri draconice de antrenament ideologic."

Totuși, Germania nu a condamnat defel oficial comportamentul Chinei ca pe o violare a drepturilor omului. Firmele germane au legături de afaceri majore cu China. Volkswagen și Siemens operează ambele fabrici la Xinjiang.

SUA au condamnat internarea uigurilor de către China, pe care o consideră încălcare a drepturilor omului, și au decis impunerea de sancțiuni împotriva Chinei.