Noi măsuri anti-criză

Guvernul german organizează un nou summit economic intern, la care vor participa 40 de reprezentanţi din mediul de afaceri şi din sindicate, scrie Sueddeutsche Zeitung, care anunţă că un al treilea pachet financiar de sprijinire a economiei este deocamdată exclus de Berlin. Autorităţile germane se tem potrivit cotidianului amintit că, în pofida amplelor măsuri de combatere a crizei luate deja, scăderea economică de anul acesta va depăşi patru procente iar numărul şomerilor va trece din nou de pragul psihologic de patru milioane.

Ziarul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung observă tensiunile din coaliţia de guvernare de la Berlin pe marginea scăderii impozitelor. Creştin-socialii, CSU, vor ca la finalul crizei, o treime din creşterea economică obţinută să fie investită în proiecte de relaxare fiscală. Social-democraţii, SPD, se opun însă. Ministrul de finanţe, Peer Steinbrueck, se teme că sutele de miliarde de dolari şi euro investite la nivel mondial în programele de susţinere a economiilor vor provoca, la sfârşitul crizei, o inflaţie de proporţii la nivel global. Aceste credite uriaşe asumate de guverne nu pot duce decât la alte crize, avertizează Steinbrueck în FAZ.

Die Welt semnalează alte temeri ale guvernanţilor germani: prăbuşirea pieţei muncii. O măsură inedită analizată în prezent ar fi transferarea angajaţilor din sectorul privat care ar putea fi disponibilizaţi în companii create ad-hoc şi finanţate de stat, temporar, în perioada crizei. În acest fel s-ar evita concedieri în masă. O altă prevedere dată ca aproape sigură este prelungirea, de către M0inisterul Muncii, de la 18 la 24 de luni a duratei în care o persoană poate fi plătită din fondurile pentru muncă pe termen scurt. Experţii citaţi de Die Welt cred însă că nici aceste măsuri nu vor fi de ajuns pentru a opri din toamnă declinul masiv al pieţei muncii germane.

Frică de criza altora - este titlul din TAZ, într-un articol referitor la situaţia inedită a Poloniei. Ţara continuă să înregistreze creştere economică, dar executivul a elaborat un program anti-criză şi un plan de extindere a supravegherii sistemului bancar, de teama evoluţiilor din celelalte state central-europene, care au ajuns să aibă nevoie de credite de la FMI după ce, cu un an în urmă, se lăudau cu creşteri economice galopante. Deşi rata de creştere a scăzut iar moneda naţională, zlotul, a pierdut din valoare, economia poloneză va înregistra un avans de două procente în acest an, potrivit TAZ.

Cotidianul elveţian, Neue Zuercher Zeitung, remarcă divergenţele la nivel de competitivitate ale statelor din zona euro. Moneda unică nu a generat decât parţial o convergenţă la nivel comunitar, performanţele economice ale membrilor zonei euro fiind foarte diferite în ultimul deceniu, potrivit unui raport al Comisiei Europene care urmează să fie publicat. Pe de-o parte ţările din centrul şi nordul Uniunii, precum Germania şi Olanda, cu bilanţuri comerciale pozitive, pe de altă parte sudul Uniunii, cu Spania, Portugalia sau Grecia - ţări cu bilanţuri negative, cu competitivitate comercială redusă şi cu risc major de creştere a şomajului în această perioadă de criză.

Schimbăm registrul cu austriecii de la Die Presse, care semnalează presiunile de dreapta la care este supus în prezent Parlamentul European. În mai multe ţări ale Uniunii Europene, partidele de dreapta au şanse mari să fie reprezentate în legislativul comunitar după alegerile din mai. Centrul politic ar trebui să se stabilizeze, crede Die Presse, care notează că formaţiuni precum Frontul Naţional din Franţa, Vlaams Belang din Belgia, Liga Nordului din Italia sau Partidul România Mare, din România, sunt printre principalii candidaţi la fotoliile de dreapta din Parlamentul European. Cu cât vor fi mai mulţi eurodeputaţi de dreapta cu atât bugetul şi influenţa acestui bloc politic va fi mai mare, avertizează Die Presse.

În legătură cu situaţia din Thailanda, Frankfurter Allgemeine Zeitung recomandă organizarea rapidă de alegeri anticipate, în timp ce Sueddeutsche Zeitung remarcă prăbuşirea acestei ţări, foarte căutată de amatorii de vacanţe, în haos şi violenţă. Ziarul avertizează şi asupra riscurilor de călătorie în Thailanda, semnalate deja de guverne din ţări precum Australia, Canada sau Singapore.

Problemele de corupţie din fotbalul românesc sunt tratate şi de presa de limbă germană. Sueddeutsche Zeitung şi Nordwest Zeitung scriu despre reţinerea finanţatorului echipei FC Argeş, Cornel Penescu.

Financial Times Deutschland se axează pe alt tip de informaţii despre estul Europei. "Căutătorii de talente au trecut Carpaţii", notează ziariştii de la ediţia germană a renumitului cotidian financiar. România, Cehia şi Polonia au devenit destinaţii atractive pentru aşa-numiţii headhunteri, ale căror afaceri în această regiune, unde se caută încă numeroşi specialişti şi manageri, prosperă. Ţări ca România sunt pe drumul cel bun pentru a deveni lideri regionali în această privinţă, susţin experţii din domeniu, citaţi de Financial Times Deutschland.

Autor: Ovidiu Suciu

Editor: Ioachim Alexandru