O expediţie literară pe malurile Mării Negre. Aceleaşi ţărmuri, alţi Argonauţi

Să fie oare ţărmurile Pontului Euxin doar depozitarele cenuşii imperiilor, ale ruinelor stratificate în cei peste patru mii de ani de invazii, migraţii şi colonizări?

Să fie ele doar mesagerele răbdării cu care pietrele, nisipurile şi apa au dăinuit, au supravieţuit zbuciumului uman – aşa cum scria istoricul britanic Neal Ascherson în cartea sa intitulată „Marea Neagră”?

Ţărmurile neprimitoarei mări poartă însă şi însemnele unei spiritualităţi care îşi caută izvoarele dincolo de reperele geografice. Străvechile întrebări şi provocări aşteaptă mereu răspunsuri noi. Iar cîteva dintre acestea, cu totul memorabile, le furnizează literatura.

Treisprezece scriitori europeni contemporani îşi semnează textele, mult mai pregnant politice decît ne-am fi aşteptat, într-o antologie prefaţată inspirat, competent şi în acelaşi timp programatic de Katharina Raabe. La realizarea volumului intitulat „Odessa Transfer”, ilustrat de „eseul fotografic” negru-alb al lui Andrzej Kramarz, a contribuit şi Monika Sznajderman.

Actuala antologie continuă însă o idee, ilustrată literar şi grafic de un volum anterior, intitulat „Last & Lost”, apărut tot la editura Suhrkamp, şi anume, ideea apartenenţei la unul şi acelaşi univers identitar al unor ţinuturi „pierdute”. Recuperarea lor parţială o face, şi în acest caz, literatura.

Principiul se regăseşte în Odessa Transfer, explicit enunţat în prefaţa cărţii: Marea Neagră este pentru Occident cea mai îndepărtată şi cea mai străină entitate acvatică a Europei, topos în care, în mod paradoxal, viitorul imaginabil pare a aparţine deja trecutului, crede Katharina Raabe.

Pare a-i da perfectă dreptate tocmai textul lui Mircea Cărtărescu. Între discursul autobiografic şi cel ficţional, alternînd între reportaj şi eseu, Cărtărescu combină ingenios datele realului, chiar şi în formele sale derizorii, cu elemente ale imaginarului, mitologiei şi istoriei, revenind mereu la figura poetului care, prin destinul şi scrierile sale, a transformat Pontul Euxin într-o efigie eternă a exilului: Ovidiu. În traducerea lui Ernest Wichner, textul scriitorului român şi-a păstrat intact farmecul.

Ritmată în versuri albe, într-o tonalitate fals ingenuă, ironic-amară, sarcastică, acuzatoare, amintind de textele regretatei Aglaja Veteranyi, este proza Nicoletei Esinencu, purtînd titlul unui reportaj „De la Chişinău la kilometrul şapte”.

Marea Neagră - acea „ultimă lume” din romanul lui Christoph Ransmayr, închinat tot poetului latin Ovidiu (autorul austriac este absent din cuprinsul antologiei dar nu şi din memoria culturală a cititorilor) - fusese, în timpul Războiului Rece, „un spaţiu mort”, letargic. Retrezit la viaţă, el poartă şi acum însemnele suferinţei, urmele dictaturilor, ale războaielor, ale pribegiilor forţate, ale mutilării. Textele încorporează tematic cîteva din aceste „traume”…

Polonezul Andrzej Stasiuk nu se mai află „În drum spre Babadag” (cum sună titlul volumului său de proze) ci merge spre Istanbul, trecînd prin Bulgaria. Foarte apreciata scriitoare germană Sybille Lewitscharoff are origini bulgăreşti. Ea semnează un text în care din nou elementul autobiografic virează spre registrul fantastic, imaginar, în descrierea unei insule a prea-fericiţilor, inspirată de descoperirea unui timbru în albumul filatelic.

Cu picioarele pe pămînt,Katja Lannge-Müller, născută în fosta RDG , relatează un episod estival de la 2 Mai. De la Krasnodar la Soci, scriitoarea Katja Petrowskaja, originară din Ucraina dar trăind la la Berlin, combină, într-un patchwork narativ, fragmente de istorie culturală, amintiri personale, datînd din perioada sovietică şi post-sovietică a ţinutului străbătut, pentru a ajunge pe ţărmul Mării Negre.

Volumul mai include texte semnate de publicistul elen Takis Theodoropulos, de Aka Morchiladze, unul din cei mai renumiţi scriitori contemporani din Georgia, de actriţa şi autoarea Emine Sevgi Özdamar, născută la Istanbul, dar stabilită în Germania, de Attila Bartis, născut la Tîrgu Mureş, strămutat la Budapesta, de austriacul Karl-Markus Gauss, de Serhij Zhadan, cel mai popular poet ucrainean, organizator de festivaluri muzicale, literare şi politice.

Autori aşadar, cărora le-a fost dat în mare parte să facă ei înşişi experienţa pribegiei, a exilului, autori pentru care Marea Neagră poate fi deopotrivă Pontos Euxinos şi Pontos Axeinos, o muză şi o provocare…

P.S.: Proaspăt apăruta antologie "Odessa Transfer" va fi lansată succesiv, în prezenţa autorilor, la Berlin, la Literaturhaus din München, la Leipzig, Hamburg şi, pe 17 octombrie, la Tîrgul Internaţional de Carte de la Frankfurt pe Main.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Cristian Ştefănescu