O gură de aer luptei antiteroriste

Armata germană poate respira uşurată: utilizarea de către NATO a avioanelor de recunoaştere de tip Tornado, incluse în efortul războiului împotriva teroriştilor şi talibanilor din Afganistan nu contravine legii, a decis ieri o sentinţă a Curţii Constituţionale germane.

Respingînd plîngerea postcomuniştilor din Bundestag, Curtea Constituţională germană a dat lumină verde nu numai militarilor germani dislocaţi în Afganistan, ci şi guvernului de la Berlin. Acceptarea petiţiei stîngii ar fi legat executivul german de mîini şi de picioare.

Justificîndu-şi decizia, judecătorii supremi au subliniat totodată în mod expres şi legitimitatea intervenţiilor în zone de criză ale alianţei nordatlantice.

Deputaţii stîngii afirmaseră între altele că decizia guvernamentală de activare a misiunilor de recunoaştere efectuate de la bordul avioanelor de tip Tornado ar fi încălcat dreptul parlamentului de a hotărî în caz de război. Concomitent, postcomuniştii au susţinut că, luptînd împotriva talibanilor şi a al Quaidei, alianţa NATO şi prin urmare şi Germania, s-ar face vinovate „de purtare a unui război de agresiune” şi ar viola chipurile dreptul internaţional.

Din fericire pentru lumea liberă, ameninţată sever de terorismul islamist, judecătorii Curţii de la Karlsruhe nu s-au raliat acestei poziţii, pe care au dezavuat-o clar şi fără echivoc.

Invocînd chestiuni juridice şi procedurale, stînga susţinuse că prin operaţiunile derulate în Afganistan, alianţa nordatlantică şi-ar fi depăşit atribuţiile şi cadrul de activitate acceptate de Germania prin tratate internaţionale. Postcomuniştii susţinuseră că, prin urmare, Bundestagul ar fi trebuit să fie consultat şi să-şi de a acordul la această modificare a ariei şi orientării activităţilor NATO.

Curtea Supremă a respins acest punct de vedere, subliniind că intervenţia alianţei în Afganistan serveşte securităţii germane şi europene. Întrucît contracarează politica agresivă şi belicoasă a talibanilor şi reţelei teroriste islamice Al Quaida, alianţa, a reliefat Curtea, „îşi aduce contribuţia nu doar la reconstrucţia civilă a Afganistanului, ci şi la consolidarea securităţii spaţiului euro-atlantic”. Or, tocmai acesta este scopul pentru care s-a creat NATO, au precizat judecătorii supremi.

Concomitent Curtea Surpemă a risipit şi subversivele îndoieli exprimate de stînga privind conformitatea cu dreptul internaţional a misiunilor externe ale alianţei. Nu există nici un fel de indicii, potrivit cărora NATO şi-ar fi abandonat obiectivul de a prezerva pacea, a declarat Curtea.

Care însă indirect, s-a pliat întrucîtva rezervelor stîngii privind legitimitatea operaţiunii Enduring Freedom conduse de americani.

Astfel, potrivit judecătorilor din Karlsruhe, ar fi necesară delimitarea clară a misiunii afgane a NATO, de cea paralelă, condusă de americani. In principiu, avioanele de recunoaştere germane n-au dreptul să livreze informaţii în vederea derulării ofensivelor antiteroriste ale trupelor luptînd în cadrul operaţiunii Enduring Freedom, la care participă şi militari de elită germani. Au dreptul s-o facă, însă, concede Curtea, dacă această cooperare serveşte interesor unităţilor NATO. Or importanţa acestei ultime precizări pentru cooperarea transatlantică nu poate fi subestimată.

Că sentinţa păstrează intact spaţiul de manevră al guvernului german e cît se poate de salutar. Lăudabil e şi faptul că, fie şi într-o formulă chinuită, judecătorii au contracarat tentativa extremei stîngi de a se prevala de antiamericanism spre a dezbina cele două maluri ale Atlanticului şi a introduce zîzania între militarii americani şi cei europeni.

Fapt este, că şi unii şi alţii îşi riscă viaţa în Afganistan. Şi unii şi alţii luptă în văile Hindukuşului pentru libertatea noastră, a tuturor. Şi unii şi alţii merită ca atare tot sprijinul din lume.