1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

O nouă lege pentru alegerile parlamentare

Horațiu Pepine24 iunie 2015

Lege electorală adoptată miercuri conține două noutăți semnificative: Registrul electoral în format electronic și modul de desfășurare a votului pentru românii din diaspora.

https://p.dw.com/p/1FmsV
Imagine: AFP/Getty Images/D. Mihailescu

Camera Deputaților a votat miercuri noua lege electorală, prin care politica românească se întoarce la votul proporțional pe liste blocate. O largă majoritate (273 de voturi "pentru" și 10 voturi "împotrivă") s-a declarat mulțumită cu această reformă, care suspendă aventura ”uninominală” inițiată în 2008. Deputații mai vechi n-au uitat că reforma inițiată de președintele Traian Băsescu avusese ca obiectiv introducerea principiului majoritar și reformularea din temelii a sistemului politic, fapt care explică sentimentul de ușurare care a însoțit votul. Chiar dacă intențiile fostului președinte nu își atinseseră obiectivul, votul în circumscripții uninominale amintea totuși amenințarea majoritarismului la adresa partidelor mici și a minorităților etnice.

Dacă s-ar fi adoptat un sistem majoritar în 2008, PNL ar fi dipărut de pe scena politică, iar UDMR ar fi ieșit diminuat. De asemenea, dacă acest sistem ar fi fost adoptat în 2012 (nu a lipsit mult), partidul care ar fi urmat să dispară ar fi fost PDL. E de înțeles, așadar, de ce partidele românești sunt astăzi atât de recunoscătoare proporționalității.

Realitatea este însă că reafirmarea principiului proporțional nu este numai rezultatul unor tendințe conservatoare, ci și al unor impulsuri renăscute pentru revoluționarea clasei politice. Dacă acum 10 ani multă lume își punea speranțele în votul uninominal, astăzi se crede că proporționalitatea aplicată cât mai riguros ar fi soluția salvatoare, de natură să aducă în Parlament partide noi.

Noua lege nu răspunde însă pe de-a-ntregul acestor așteptări, căci pragul electoral a rămas la 5%. O proporționalitate ”curată” ar pretinde scăderea sau anularea pragului electoral. Dacă un partid poate fi înființat cu numai 3 membri, el trebuie în schimb să obțină singur cel puțin 5%. Totuși aceste speranțe de înnoire par exagerate. Un partid care ar obține abia 3% nu va putea deveni arbitru între marile grupuri, iar dacă ar ajunge în Parlament mai multe asemenea grupuri mici, incompatibile între ele, nu ar face decât să complice excesiv jocul politic.

Noutatea proiectului stă, de fapt, în altă parte. Alegătorii din străinătate sunt obligați prin această lege să se înscrie în prealabil în Registrul electoral cu adresa lor actuală. La art. 42 se arată că, începând cu data de 1 aprilie a anului în care vor avea loc alegeri, românii cu domiciliul în țară și reședința în străinătate și cei cu domiciliul în străinătate se pot înscrie în Registrul electoral în baza unei cereri scrise și nu vor putea vota decât la secțiile de votare la care au fost arondați. Asta înseamnă în primul rând o reteritorializare a votului, căci până acum românii din străinătate puteau vota oriunde s-ar fi întâmplat să ajungă. În al doilea rând se poate afla cu mai multă precizie câți români se găsesc într-o arie geografică și câți sunt interesați să voteze. Nu rezultă explicit din lege, dar se poate deduce că cetățenii români care nu s-au înscris în prealabil în Registrul electoral nu vor putea vota.

Prevederea acestea pare limitativă. Cu toate acestea ar trebui să observăm că la fel se petrec lucrurile cu votul prin corespondență. Nu poți pune în aplicare votul de la distanță dacă nu există un registru al votanților potențiali, cu adresele precizate. Prin urmare, legea adoptată miercuri poate fi înțeleasă ca o etapă pregătitoare pentru aplicarea votului prin corespondență. Toată lumea a fost de acord cu acest sistem, dar s-a creat în schimb o dispută legată de numărul deputaților care vor fi aleși în circumscripția alocată românilor din străinătate. PNL a propus o dublare a numărului de deputați și senatori aleși în diaspora, dar amendamentul a picat la o diferență de un singur vor.

În fine, o altă noutate semnificativă este Registrul electoral în format electronic. Va funcționa? Îndoieli s-au manifestat încă de pe acum, căci nimeni nu a uitat câte probleme au apărut la intrarea în vigoare a cardului de sănătate. Va fi, în orice caz, cel mai important test pe care guvernul care va organiza alegerile este chemat să-l treacă.