1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

O Rusie mântuită de Putin

25 decembrie 2011

O Rusie fără Putin au revendicat participanţii la cea mai amplă demonstraţie antiguvernamentală care a avut loc la Moscova, în ciuda temperaturilor glaciale din ajun de Crăciun.

https://p.dw.com/p/13Z4u
Demonstrators hold Russian opposition flags during a rally protesting against election fraud in Moscow, Saturday, Dec. 24, 2011. Tens of thousands of demonstrators rallied in the Russian capital Saturday in the largest protest so far against election fraud, signaling growing outrage over Prime Minister Vladimir Putin's 12-year rule. (Foto:Alexander Zemlianichenko/AP/dapd)
Imagine: dapd

În timp ce occidentalii îşi făceau ultimele pregătiri de Crăciun, zeci de mii de ruşi s-au hotărât să înfrunte năprasnicul ger, să sfideze crivăţul şi ameninţările regimului Putin, ieşind în stradă, La Moscova şi în multe alte oraşe, spre a protesta împotriva fraudării alegerilor legislative.

La protestele supravegheate marţial şi îndeaproape de unităţi ale trupelor antiteroriste, sprijinite de elicoptere, au participat şi o serie de membri marcanţi ai opoziţiei. Între ei s-a remarcat popularul jurist Alexei Navalni, un blogger extrem de simpatizat în cercurile adversarilor lui Vladimir Putin, care şi-a dobândit faima ca militant împotriva corupţiei.

În răstimp, ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov, s-a adresat Kremlinului şi compatrioţilor săi într-un mod deopotrivă exemplar şi fără precedent. Gorbaciov i-a cerut lui Putin să-i urmeze pilda şi să renunţe la un nou mandat prezidenţial. Potrivit lui Grobaciov, 12 ani la cârmă ar fi destui.

Gorbaciov a spart un tabu în lumea foştilor şefi de partid şi de stat ai Rusiei contemporane. De la asasinarea ţarului şi a familiei sale încoace nici un ex-preşedinte n-a cerut vreodată public demisia vreunui lider al Kremlinului.

Alte tabuuri s-u văzut sparte de către demonstranţi. Pentru prima dată în istorie, mulţi s-au arătat perfect conştienţi de caracterul pernicios a ceea ce se numeşte, îndeobşte, ”sistemul Putin”, în speţă pseudo-democraţia dirijată de către reţeaua care a preluat puterea la Moscova, în anii 90.

„Nu ne mai lăsam trataţi ca nişte boi de către Putin”, au scandat unii, vădit sătui de tutela exercitată de regimul condus de fostul kaghebist, în timp ce alţi manifestanţi, între care şi fostul campion mondial la şah, Garri Kasparov, s-au arătat încredinţaţi că „Rusia va fi liberă”.

De cealaltă parte a baricadei, puterea mimează democraţia, preşedintele Medvedev anunţă cu surle şi trâmbiţe reforme care urmau să fie transpuse cândva, într-un viitor îndepărtat. Concomitent, oamenii lui Putin depun eforturi serioase pentru a colporta zvonuri încercând să acrediteze impresia falsă potrivit căreia Kremlinul ar fi pregătit de mult liberalizarea pe care o doresc şi o revendică demonstranţii.

Cea mai importantă miză, pe termen scurt, a protestelor este, dincolo de anularea trucatului scrutin parlamentar, ralierea unei suficiente susţineri în vederea blocării re-accesului la Kremlin a actualului premier în urma alegerilor prezidenţiale ruseşti din primăvara lui 2012.

O Rusie mântuită de spectrul lui Vladmir Putin ar putea inaugura în ochii multor ruşi deposedaţi de orice drepturi, paradisul pe pământ. Pe termen mediu şi lung însă, această ţară nu va fi, în mod necesar, şi una mai democratică. Ar putea fi, din păcate, una chiar mai naţionalistă, mai imperialistă şi mai autoritară decât cea reprezentată vreme de 12 ani, de succesorul lui Boris Elţîn.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident