O victorie neconcludentă a dreptei

Dacă pînă ieri, PSD era partidul care se plasa invariabil pe primul loc la toate tipurile de alegeri, acum cel mai puternic partid a devenit Partidul Democrat Liberal. Cu toate acestea, o guvernare PLD este încă incertă.

Potrivit datelor parţiale cele mai multe voturi privind consiliile judeţene au fost acordate Partidului Democrat Liberal, urmat de PSD şi apoi de PNL. Noua ierarhia este confirmată şi de voturile acordate candidaţilor pentru preşedinţia Consiliilor judeţene. Liderii PLD au susţinut, bazîndu-se pe numărătoarea proprie, că au reuşit să cîştige 14 consilii judeţene şi primăriile din 15 municipii reşedinţe de judeţ. La Bucureşti sondajele realizate la închiderea urnelor arătau că PDL ar avea 37,4, PSD - 24,5, PNL - 15,2% şi PNG - 5,9% .

Dar există pentru acest partid şi situaţii mai bune decît în Bucureşti. De exemplu în judeţul Alba, potrivit datelor furnizate de BEJ Alba, după numătarea a 80% din voturi, în Consiliul judeţean PDL a obţinut 49,3 la sută, PNL - 17,2 la sută, PSD - 15,6 la sută, iar UDMR 4,5 la sută, urmate de PC - 3,2 la sută, PRM - 2,5 la sută, PNG - 2,1 la sută. Mai multe sondaje de opinie realizate în ultimii doi ani de zile indicau această evoluţie, dar abia acum putem vorbi de un fapt politic împlinit şi nu de o simplă virtualitate.

Cu toate acestea, victoria PLD nu este pe deplin concludentă. Privind rezultatele din perspectiva alegerilor generale, se poate observa că PLD, care ar obţine 30 şi ceva la sută din voturi, nu va putea guverna fără o coaliţie. Deocamdată însă nu este prea clar cu cine ar putea forma guvernul la toamnă.

Situaţiile din consiliile judeţene sînt mai uşor de rezolvat, întrucît în provincie marile rivalităţi de la vîrful politicii sînt diminuate. La Timiş de exemplu Constantin Ostaficiuc, preşedintele democrat-liberal al Consiliului Judeţean, a declarat, imediat după victoria în alegeri, că orice alianţă este posibilă şi că este dispus la negocieri cu orice partid pentru a forma o majoritate. Iar al doilea clasat, fostul ministru Ilie Sîrbu de la PSD, a şi răspuns invitaţiei formulînd propriile condiţii. În orice caz, după anunţarea rezultatelor definitive şi constituirea Consiliilor din toată ţara o să aveam o imagine mai clară a tipurilor de alianţe politice posibile.

Pe măsură ce ne apropiem de Bucureşti dificultăţile devin însă tot mai mari. Aici, unde PLD ar putea obţine în Consiliul municipal peste 40% după redistribuire, s-ar putea constitui o majoritate fragilă cu PNG, dar mult mai greu cu PNL şi improbabil cu PSD. Iar o coaliţie parlamentară ar fi şi mai greu de realizat fără ca anumite schimbări majore să se fi produs între timp. Este greu de imaginat că PLD ar putea forma un guvern cu un PSD în care Ion Iliescu continuă să aibă un cuvînt de spus, după cum nimeni nu ar vedea posibilitatea reconcilierii cu un PNL condus de Călin Popescu Tăriceanu.