OECD: Pandemia frânează migraţia

Pandemia şi consecinţele ei au afectat viaţa oamenilor din întreaga lume. Dar migranţii sunt mult mai afectaţi decât oricare alte grupuri ale populaţiei. Este ceea ce a constatat Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare. Migranţii ar fi reuşit să asigure funcţionarea unor sectoare precum cel sanitar, comercial şi logistic, chiar şi în perioada restricţiilor. În plină pandemie, guvernele au luat măsuri excepţionale, precum cea decisă de executivul de la Berlin referitoare la permiterea accesului sezonierilor străini în Germania.

Potrivit datelor publicate de OECD, migranţii reprezintă în medie 24 la sută din totalul medicilor şi 16 la sută din personalul de îngrijire, fiind astfel în prima linie în lupta împotriva COVID-19. Din cauza numărului mai mare de contacte directe dar şi, adesea, datorită condiţiilor neadecvate de locuit, în spaţii supraaglomerate, un procent mare dintre migranţi s-a infectat cu coronavirus. Mai multe studii realizate într-o serie de ţări membre ale OECD a scos la iveală faptul că riscul infectării este de două ori mai mare în rândul migranţilor faţă de populaţia locală.

Migranţii sunt primii care ajung şomeri

În acelasi timp, migranţii sunt mai mult decât alte grupuri afectaţi de urmările economice ale pandemiei. Mulţi dintre ei lucrează în gastronomie, în hoteluri, în turism - aşadar exact în branşele care luptă acum pentru supravieţuire. În aşa numitul sector HORECA din UE, circa un sfert dintre angajaţi provin din state terţe, de două ori mai mult decât în restul sectoarelor economice. Contractele de lucru din domeniu sunt, de multe ori, pe termen foarte scurt. Ca atare, migranţii sunt primii trimişi în şomaj. Nu există încă destule date, dar este deja clar că migranţii sunt în mod puternic afectaţi în ţările din sudul Europei, în Irlanda, Suedia, Norvegia şi SUA.

Un aspect important îl reprezintă şi închiderea şcolilor. Copiii migranţilor au fost şi rămân în mod special afectaţi, atunci când cursurile se desfăşoară online. Părinţii dispun, în medie, de mai puţine mijloace, de exemplu, nu au computer, au spaţii mai mici de locuit şi, în lipsa cunoştinţelor de limbă, nu îi pot ajuta pe copii la teme. Home-schooling îi dezavantajează mai mult pe copiii migranţilor.

Telemunca implică mai puţină mobilitate umană

Pandemia a diminuat în mod drastic migraţia în statele OECD. Potrivit unor prime estimări, în prima jumătate a anului în curs, rata migraţiei s-a redus la jumătate. Închiderea graniţelor, îngrădirea călătorillor, sistarea transportului aerian au determinat această evoluţie. OECD nu crede că situaţia se va schimba prea curând, chiar dacă economia va porni din nou la capacitate normală. Un motiv este faptul că, în timpul pandemiei, multe locuri de muncă au fost înlocuite prin telemuncă, ceea ce implică mult mai puţină mobilitate umană.

Efectele evidente ale COVID-19 se resimt şi în ţările de origine ale migranţilor. Transferurile bancare ale celor care lucrează în străinătate către familiile rămase acasă s-au redus drastic. Analiştii OECD mai cred şi că acţiunile coordonate ale autorităţilor din ţările preferate de imigranţi vizând combaterea migraţiei ilegale au dus la sporirea frustrării în ţările de origine.

OECD: Coronavirus ne învaţă că avem nevoie de "ceilalţi"

Pe fundalul sporirii şomajului, OECD crede şi că xenofobia va fi mult mai prezentă în viaţa de zi cu zi, pentru că imigranţii sunt văzuţi ca potenţiali concurenţi. În unele state au loc campanii prin care se încearcă combaterea ideii că imigranţii sunt concurenţi pe piaţa muncii şi vinovaţi de răspândirea virusului.

OECD consideră migraţia ca fiind fundamental pozitivă, "parte integrantă a vieţii noastre", "ceva care ne leagă". Tocmai pandemia, izolarea şi îngrădirile ne-au demonstrat "cât de mult avem nevoie de ceilalţi", explică Stefano Scarpetta, director pentru probleme sociale şi forţa de muncă în cadrul OECD. Există pericolul ca prin pandemie şi consecinţele ei, progresele înregistrate în domeniul migraţiei şi integrării să fie, parţial, anihilate. Guvernele ar trebui să perceapă integrarea migranţilor drept o investiţie pe termen lung, în interesul tuturor.