1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Orice conflict local are consecinţe globale

Medana Weident13 martie 2014

"Occidentul îl avertizează pe Putin faţă de anexarea Crimeii", titrează Die Welt, cu referiri la apelul lansat de G7 şi UE Rusiei şi la sancţiunile la care aceasta se poate aştepta.

https://p.dw.com/p/1BPB6
Merkel şi Tusk la Varşovia
Merkel şi Tusk la VarşoviaImagine: Janek SkarzynskiI/AFP/Getty Images

Tot pe prima pagină, cotidianul berlinez publică şi un comentariu cu titlul "Crimeea este pretutindeni", pe marginea eforturilor diplomatice ale UE şi ale statelor industrializate din G7 de a aplana conflictul din Peninsula Crimeea, între care se înscriu şi convorbirile purtate miercuri la Varşovia de cancelara Angela Merkel cu premierul Poloniei, Donald Tusk.

Cei doi lideri au ameninţat Rusia cu sancţiuni în cazul anexării Crimeii, sancţiuni care ar urma să fie aplicate atunci când eforturile aşa-numitului "grup de contact" ar eşua. E vorba de un grup de contact care nici n-a luat încă fiinţă. Evident, Merkel şi Putin, apreciază Die Welt, vor să câştige timp. Ei nu vor să-l pună cu spatele la zid pe Putin, ci vor să menţină dialogul - cu Moscova şi Kievul. Ucraina urmează a semna cât în curând Acordul de asociere cu UE, iar Putin este invitat să contribuie la găsirea ueni soluţii pentru Crimeea.

Dar, atrage atenţia ziarul citat, cu cât se scurge mai mult timp, cu atât mai probabilă devine încălcarea dreptului internaţional de către Rusia în Crimeea. Iar în ceea ce priveşte referendumul de duminică, declaraţia de independenţă a Crimeii ar putea deveni un model şi pentru alte regiuni ale lumii, de pildă pentru Tibet. Dacă referendumul din Crimeea este acceptat ca fiind legal, şi alte state multinaţionale s-ar putea destrăma cu uşurinţă, mai crede Die Welt, care avertizează că "orice conflict local are consecinţe globale". Ziarul recomandă menţinerea dialogului cu Putin, dar şi necesitatea de a-i arăta liderului de la Kremlin că "şi el poartă o responsabilitate gobală".

Acelaşi Die Welt atrage atenţia, pornind de la aprecierile făcute de premierul Poloniei, Donald Tusk, că "Europa este extrem de dependentă de livrările de gaz ruseşti" şi că "aprovizionarea cu energie depinde de ţări politic instabile". În context, e citat comisarul european de resort, Günther Oettinger, care a vorbit de posibilitatea de a importa gaz din SUA.

Die Zeit consacră pagini întregi evenimentelor din Ucraina. Într-un articol publicat pe prima sa pagină astăzi, săptămânalul german analizează nouă argumente invocate de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, care justifică, în opinia lui, trimiterea de militari în Crimeea. Referitor la argumentul numărul unu, acela privind "apartenenţa istorică a Ucrainei la Rusia", Die Zeit subliniază că, "dacă în Europa reîncep revendicările teritoriale, recurâgându-se chiar la forţă, atunci s-a terminat cu pacea pe continent. Important nu e ca frontierele existente să fie juste, ci ca ele să fie respectate".

Die Zeit publică şi un interviu cu generalul James L. Jones, fost comandant suprem al trupelor NATO în Europa între 2003 şi 2006 şi consilier al preşedintelui Obama pentru probleme de securitate naţională în perioada 2009 - 2010. Jones califică actualul conflict din Crimeea drept "cel mai grav avut cu Rusia de la sfârşitul Războiului Rece încoace". Întrebat dacă întrezăreşte pericolul izbucnirii unui război, generalul american e de părere că "nu, atâta vreme, însă, cât conflictul se limitează la Crimeea".

E evident că Vladimir Putin încalcă dreptul internaţional, mai spune Jones, adăugând că "dacă Rusia va anexa într-adevăr Peninsula Crimeea, atunci aceasta ar trebui să aibă consecinţe serioase internaţionale. Totuşi să nu uităm că peste jumătate din locuitorii Crimeii sunt ruşi".

Generalul american îşi aminteşte cum Putin ar fi spus cândva că "prăbuşirea URSS a reprezentat cea mai mare catastrofă globală din ultimii 100 de ani". Ca atare, explică Jones, "Putin nu poate să accepte că foste republici sovietice şi state ale Pactului de la Varşovia au aderat la UE şi mai ales la NATO". Jones apelează la ţările NATO să întărească alianţa, sporind treptat bugetul apărării, aşa cum au promis, fiecare în parte, la două procente din PIB. Fostul comandant suprem ale trupelor NATO în Europa e de părere că "în Ucraina diplomaţia mai are o şansă. Dar trebuie să-i arătăm lui Putin care vor fi consecinţele în cazul unui refuz. Regândirea politicii energetice globale ar fi una din ele".