OSCE: ”Au fost semnale puternice de cumpărare a voturilor”

Fără proteste la Chișinău după scrutinul de duminică, despre care se spune că a fost masiv fraudat. Alegerile au lăsat pe dinafara parlamentului Partidul Comuniștilor și Partidul Liberal.

Scrutinul s-a desfășurat în baza sistemului electoral mixt (propus oficial de președintele Igor Dodon, liderul de facto al PSRM), impus în 2017, prin votul deputaților PDM+PSRM+PPEM, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Rata de participare la vot la alegerile parlamentare de duminică a fost de 49,22 la sută. După prelucrarea a 99,39% din procesele verbale, în circumscripția națională, pe care au fost ”licitate” 50 de locuri în viitorul Parlament, PSRM a obținut 31,23 la sută din voturi; Blocul electoral ”ACUM” - 26,64 la sută; PDM - 23,75 la sută și partidul ”Șor” - 8,35 la sută.

În circumscripțiile uninominale, PDM și PSRM au obținut câte 17 din cele 51 de mandate ”licitate”. Blocul electoral ACUM a ieșit învingător în 12 circumscripții, iar partidul ”Șor” - în două circumscripții uninominale, reușind să-l trimită în Parlament și să-i ofere imunitate lui Ilan Șor, principalul suspect în dosarul fraudei bancare din 2014, condamnat într-un dosar de prima instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru spălarea a peste 5 miliarde de lei moldovenești. De asemenea, trei candidați independenți au reușit să ajungă în legislativ pe circumscripții uninominale.

”O crimă cu premeditare”

În total, socialiștii vor avea în viitorul parlament 35 de deputați, PDM - 30, blocul ACUM va număra 26 de deputați, iar partidul ”Șor” - 7 deputați. Trei deputați au acces în parlament ca independenți.

Andrei Năstase, unul dintre liderii blocului electoral ACUM, a declarat că la aceste alegeri a avut loc ”o crimă cu premeditare” și le-a cerut observatorilor internaționali să nu se grăbească să recunoască scrutinul. ”A fost o campanie infernală! Văzându-se încolțit de cetățenii pe care i-a furat, Plahotniuc a recurs la o crimă cu premeditare, iar noi trebuie să reacționăm pe potriva acestei mari fraude”, a menționat Năstase duminică noaptea la TV. ”În această noapte, mulți se vor întreba ce e de făcut? Noi știm ce e de făcut mai departe!”, a adăugat liderul PPDA.

Luni, 25 februarie, Năstase a anunțat că ”fraudarea alegerilor parlamentare din 24 februarie va face obiectul unei anchete detaliate și transparente a evenimentelor și a faptelor premeditate și coordonate de criminalii care au decis să fure și de această dată voturile oamenilor”. El nu a precizat însă, ce fel de anchetă va fi aceasta și cine o va face.

Alegători transnistreni plătiți

Și președinta PAS, Maia Sandu (celălalt co-președinte al blocului ACUM), le-a cerut observatorilor internaționali ”să nu se grăbească să recunoască rezultatele acestor alegeri”. În opinia sa, scrutinul a fost furat, iar rezultatele nu reflectă voinţa poporului: ”Noi nu recunoaștem aceste alegeri ca fiind libere și corecte. Colegii noştri continuă să acumuleze dovezi privind fraudele. Mâine vom veni cu un raport detaliat cu cele mai importante încălcări documentate de blocul ACUM”, a menționat Maia Sandu.

Ea a cerut organizațiilor internaționale să nu recunoască rezultatele alegerilor în cele două circumscripții, deschise pentru cetățenii din stânga Nistrului: ”Zeci de mii de oameni au fost aduși la secțiile de votare deschise pe malul drept al Nistrului. Acești oameni sunt plătiți, nu cunosc absolut nimic despre partidele politice din Republica Moldova. Nu recunoaștem valabilitatea alegerilor în aceste două circumscripții. Vorbim de o fraudă fără margini din partea Comisiei Electorale Centrale. Chemăm misiunile de observare să declare alegerile în cele două circumscripții contrare standardelor OSCE și să nu le recunoască”, a declarat Maia Sandu. Conform datelor oficiale, peste 37 de mii de cetățeni din regiunea transnistreană au votat la secțiile deschise pentru ei în partea dreaptă a Nistrului.

Plahotniuc se apucă ”să găsească” o majoritate funcțională

Pe de altă parte, liderul PDM Vlad Plahotniuc a anunțat că formațiunea sa este gata să înceapă negocierile pentru formarea unei coaliții de guvernare: ”Este important să lăsăm în urmă supărările de campanie și să privim în față spre ceea ce au nevoie cetățenii. PDM este gata să înceapă negocierile cu partidele și să găsim împreună, cât mai curând, o majoritatea funcțională. Noi nu avem orgolii, resentimente și prejudecări și nu punem pe prim-plan diferențele doctrinare, ci interesul tuturor cetățenilor”, a declarat Plahotniuc.

Nici un partid care a acces în Parlament nu a răspuns încă invitației la dialog lansate de Plahotniuc. Maia Sandu a menționat însă că miza componentelor blocului ACUM ”nu este doar guvernarea pentru următorii 4 ani, ci funcționarea statului în baza unor principii democratice și a supremației legii”. În acest context este relevant faptul că toate partidele care s-au lăsat îmbrățișate până acum de PDM, prin parteneriate de guvernare, au eșuat politic, iar liderii acestora s-au pomenit cu dosare penale sau chiar în pușcărie.

Victorie cu gust amar pentru PSRM

Deși au acumulat cele mai multe voturi, socialiștii nu sunt încântați de rezultatele alegerilor de duminică, chiar dacă anume ei au fost cei care au propus oficial trecerea la sistemul electoral mixt. Ei insistă ca, în unele circumscripții uninominale să fie organizate alegeri repetate, deoarece informațiile din unele procese verbale diferă de ceea ce a anunțat oficial Comisia Electorală Centrală. Președinta PSRM, Zinaida Greceanîi, a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că ”sunt neclarități în mai multe circumscripții din țară, inclusiv în cele din regiunea transnistreană, precum și în două circumscripții din municipiul Chișinău și una din nordul țării.

Greceanîi nu exclude că ar putea avea loc alegeri anticipate. ”Au fost fixate mai multe încălcări. Urmează să depunem contestațiile. Vom ataca și în instanțele de judecată. Nu excludem faptul că pot avea loc alegeri anticipate, a menționat președinta PSRM.

Potrivit observatorilor Asociației ”Promo-Lex”, la alegerile de duminică au fost înregistrate aproximativ 1000 de incidente - cu 600 mai multe comparativ cu alegerile prezidențiale din 2016. Printre nereguli se numără includerea persoanelor decedate în listele electorale, lipsa buletinelor de vot, aducerea în mod organizat a votanților și influențarea acestora, practicarea agitației electorale chiar la intrare și în incinta secției de votare.

Alegerile văzute din exterior

Principalele agenții occidentale de presă (Associated Press, Reuters și AFP) anticipează o perioadă de instabilitate în Republica Moldova. Potrivit surselor AFP, protestele vor fi reluate în Moldova în câteva săptămâni.

În opinia observatorilor Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre, ”Moldova se află la răscrucea unor decizii geopolitice importante”. În opinia secretarului general al APCEMN, Asaf Hajiyev, ”alegerile de duminică pot fi calificate ca încă un pas spre democraţie. Observările noastre denotă că, toate partidele şi toţi actorii implicaţi au avut posibilitate să participe la scrutin”. La rândul său, Ramaz Nikolaishvili, membru al delegaţiei Georgiei la APCEMN, a menţionat că cetăţenilor le-a fost asigurat dreptul la vot şi alegătorii au avut posibilitatea să voteze pentru cine au vrut. ”Suntem curioși să vedem ce va urma. Le dorim celor care au fost aleşi să urmeze calea dezvoltării”, a spus Nikolaishvili.

Misiunea de observare OSCE: Alegerile au fost competitive, dar umbrite de încălcări

În legătură cu alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova, Misiunea de observare a OSCE a constatat că acestea au fost ”competitive și au avut loc cu respectarea drepturilor fundamentale, dar au fost umbrite de încălcări”. Campania s-a desfășurat pe fundalul dezamăgirii cetățeniilor în instituțiile publice. Observatorii au mai atenționat asupra ”semnalelor puternice de cumpărare a voturilor și de utilizare abuzivă a resurselor administrative”: ”Modificările aduse sistemului electoral și desfășurarea concomitentă a referendumului au condus în mod clar la confuzie atât în rândurile alegătorilor, cât și a unor membri ai secțiilor de votare”,  a declarat șefa delegației Parlamentului European, Rebecca Harms. Observatorii internaționali sunt îngrijorați de faptul că cetățenilor moldoveni de peste hotare nu li s-a oferit posibilitate să voteze în baza pașapoartelor expirate și, de asemenea, au invocat transportarea organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană la secțiile de votare deschise pentru ei în partea dreaptă a Nistrului. 

Dodon: Coaliție între partid și deputați transfugi nu voi accepta

Președintele Igor Dodon a declarat luni că este dispus să aibă întrevederi cu liderii partidelor, în vederea desemnării prim-ministrului, după ce Curtea Constituțională va examina legalizatea scrutinului de duminică: ”Pentru ca alegerile să fie confirmate și legitime, trebuie să fie aprobate cel puțin două treimi din mandatele deputaților parlamentului ales. (...) În caz că, la întrevederile pe care le vom avea, după ce acest scrutin va fi validat, aceste partide politice vor fi gata să creeze o majoritate parlamentară, conform procedurii, după consultări, voi fi dispus să înaintez candidatura la funcția de prim-ministru. În caz că nu se va găsi limbaj comun - și vreau să accentuez asta - între partide, nu între partid și deputați independenți - atunci voi pleda pentru dizolvarea cât mai rapidă a acestui parlament și convocarea alegerilor anticipate. Varianta ideală este coaliție între partide, nu guverne minoritare și nu partid și deputați transfugi”, a explicat Dodon.

Referendum valid

Concomitent cu alegerile de duminică, a fost organizat și un referendum consultativ, inițiat de PDM. Cetățenii au fost întrebați dacă sunt de acord ca numărul deputaților să fie redus de la 101 la 61 și dacă ar vrea să aibă posibilitatea să revoce mandatul deputatului în cazul în care nu-și respectă promisiunile - un referendum fără efecte juridice, menit să bulverseze electoratul, în opinia analiștilor politici de la Chișinău. Potrivit autorității electorale, la referendum au participat 39% din alegători, ceea ce înseamnă că acesta este valid. La întrebarea ”Sunteți pentru reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61?” aproximativ 730 mii de alegători au bifat opțiunea ”Pro”, iar 260 mii - ”Contra”. La cea de-a doua întrebare ”Sunteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile?” - 790 mii au votat ”Pro”, iar 200 de mii – ”Contra”.