1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Păcatul lor a fost culoarea pielii

Keno Verseck, Claudia Stefan17 septembrie 2013

În calitate de jurnalistă, Szilvia Varró a publicat numeroase articole despre crimele rasiste comise în 2008/2009 de către extremişti de dreapta în Ungaria.

https://p.dw.com/p/19ixT
Imagine: Attila Kisbenedek/AFP/Getty Images

Deutsche Welle: Sub titlul "Păcatul lor a fost culoarea pielii" aţi produs patru episoade scurte despre seria de crime din 2008/2009. La începutul lunii august aţi lansat filmul. Despre ce este vorba, mai exact, în acest proiect?

Szilvia Varró: Patru actori maghiari povestesc cum s-au petrecut aceste crime. Textele îi aparţin realizatorului de film documentar András B. Vágvölgyi şi se bazează pe rechizitoriile formulate de-a lungul procesului pe care, de altfel, Vágvölgyi l-a şi urmărit îndeaproape. Filmul are menirea de a capta atenţia opiniei publice maghiare fiindcă prea puţini au fost interesaţi de crimele săvârşite atunci. Pe oameni ar trebui să-i intereseze când un băieţel este ucis din cauza culorii pielii sale, cum s-a întâmplat în Tatárszentgyörgy în februarie 2009.

Care a fost reacţia telespectatorilor?

Ca de obicei, extremiştii de dreapta sunt cei care au reacţionat cel mai rapid; desigur, a fost o reacţie de respingere. Succesul extremei drepte din Ungaria se bazează în mare parte pe ura împotriva romilor. Scopul meu a fost să determin presa mondenă să vorbească despre această serie de crime. Şi l-am atins. Mulţi dintre aşa-numiţii "telespectatori obişnuiţi" au fost mişcaţi de povestea filmului. Desigur, a contat şi popularitatea actorilor implicaţi. Până acum serialul nostru a fost vizionat de peste 1,2 milioane de telespectatori din Ungaria şi de peste hotare.

Care este atitudinea societăţii maghiare faţă de crimele comise?

Primele mele experienţe de democraţie şi compasiune au fost trăite la München, oraş în care am locuit o perioadă după căderea comunismului în Ungaria. În 1993, în capitala Bavariei, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă la o demonstraţie contra xenofobiei. La câţiva ani de la prăbuşirea vechiului regim, pentru o personană venită din estul Europei, era o lume complet diferită.

Neonazis Budapest Archiv 2004
Neonazis Budapesta, 2004Imagine: picture alliance/AP Photo

În Ungaria nu au existat dezbateri pe marginea crimelor comise asupra romilor, aşa cum nu au avut loc nici discuţii ample pe marginea răspunderii Ungariei în cel de-al Doilea Război Mondiale sau în vremea comunismului. Întotdeauna au greşit alţii, nu noi.

Prelucrarea trecutului

Guvernul Orban şi-a anunţat intenţia de a despăgubi victimele abia după ce tribunalul a pronunţat primul verdict. În prezent, dosarul a fost redeschis pentru clarificarea mai multor detalii, inclusiv privind participarea autorităţilor în elucidarea crimelor. Credeţi că reanalizarea cazului este consecinţa presiunilor militanţilor pentru drepturi civice, a avocaţilor şi a activiştilor ca dumneavoastră?

Actualul Guvern intervine prea târziu, dar să nu uităm că seria de crime a avut loc când erau socialiştii la putere. Vechile servicii secrete au comis greşeli şi poartă vina de a nu-i fi încarcerat mai repede pe făptaşi deşi deţineau informaţiile necesare de multă vreme. Nu înţeleg de ce socialiştii n-au vorbit niciodată şi despre răspunderea statului maghiar.

După ce pelicula "Numai vântul" (Bence Fliegauf), care tratează tema romilor ucişi, a avut premiera la Berlinală (februarie 2010), guvernul Orban a împărţit publicului broşuri în care se spunea că filmul este pură ficţiune şi că Ungaria nu seamănă cu cea din film.

Da. Tocmai de aceea sper ca recentul anunţ privind despăgubirea victimelor şi a urmaşilor romilor ucişi să nu fie o promisiune goală. Ar putea fi primul pas către o dezbatere adevărată.

Picătura care a umplut paharul

Timp de două decenii aţi lucrat ca jurnalistă şi aţi cercetat fenomenul extremismului de dreapta în Ungaria, activitate pentru care, de altfel, aţi şi fost premiată. După seria de crime aţi renunţat la această profesie. De ce?

Ani la rând am urmărit acest caz. Am fost în locurile în care au fost săvârşite crimele şi am vorbit cu familiile victimelor. Când au fost împuşcaţi Robi Csorba (4 ani) şi tatăl său am decis să încetez. Mi-am dat seama că jurnalismul nu e cea mai eficientă unealtă pentru a schimba ceva în societate. Am simţit că deontologia acestei profesii, pe care am luat-o mereu în serios, mă încătuşează. Am renunţat. Deseori, cu mijloacele de care dispui ca jurnalist nu ajungi acolo unde ţi-ai propus. Am perceput ca pe un eşec personal faptul că n-am putut să demasc vina serviciilor secrete în acest caz.

Ungarn Prozess Urteil rassistische Morde an Roma
Imagine: Reuters

Credeţi că seria de crime din 2008/2009 s-ar putea repeta sau rămâne un caz izolat?

Oameni plini de ură vor exista întotdeauna. Întrebarea este cum reacţionează statul, autorităţile, populaţia. Romilor din Ungaria nu le e uşor. Sunt tot mai lipsiţi de apărare şi de drepturi. Sunt discriminaţi şi într-o bună zi se vor revolta. În societate antiţiganismul sporeşte în timp ce, deseori, prin "political correctness" problemele nu se rezolvă, ci numai sunt mascate.

Scurtă biografie:
Născută în 1974 la Budapesta, Szilvia Varró este fondatoarea şi coordonatoarea agenţiei de comunicare şi PR "XKK". Până în 2010, Varró a lucrat ca jurnalistă, printre altele pentru ziarul liberal de stânga "Népszabadság".

Seria de crime din 2008/2009
În intervalul iunie 2008 - august 2009 un grup de extremişti de dreapta a comis zece atacuri asupra membrilor comunităţii roma. Şase persoane au fost ucise printre care un băieţel în vârstă de patru ani. Alte 55 de persoane au fost rănite, unele grav. În august 2009 au fost arestaţi patru făptaşi. Pe 6 august 2013 aceştia au fost condamnaţi la închisoare pe viaţă. În urma recursului, procesul continuă. De-a lungul procesului s-a constatat că autorităţile maghiare şi serviciile secrete au neglijat ancheta şi au ascuns greşelile comise în acest timp. Redeschiderea dosarului se bazează pe bănuiala că în uciderea romilor a mai fost implicată cel puţin o persoană.