Palma sindicalistului peste obrazul liderului

Nu au fost puţine cazurile în care importanţi şefi de sindicat au migrat în politică sau şi-au sprijinit afacerile personale pe influenţa organizaţiei pe care o conduceau.

Manipulare doar la vârf!

În acest cadru, apariţia suspiciunilor de manipulare politică a protestelor sindicale a fost naturală. Dar mai mult ca niciodată, prăpastia dintre discursurile liderilor sindicali şi starea de spirit a protestatarilor şi-a dezvăluit adâncimea, miercuri, în Piaţa Victoriei. Discursurile de pe scenă îi vizau exclusiv pe membrii democrat-liberali ai guvernului Boc şi pe Traian Băsescu.

În afară unui nucleu gălăgios poziţionat în centrul pieţei, majoritatea sindicaliştilor asistau impasibili la un spectacol în care ar fi trebuit să joace rolul principal. De unde şi impotenţa liderilor de scenă în a-şi convinge oamenii să preia scandările.

Sindicaliştii şi-au apărat drepturile

Sindicaliştii se aflau acolo nu pentru a se transforma în gloanţele luptei politice. Hodiş Kelemen, asistent medical:

„Am venit pentru că a ajuns cuţitul la os în ce priveşte nivelul nostru de trai şi situaţia din unităţile sanitare. Pentru bolnavi nu sunt medicamente, materiale sanitare, nu sunt echipamente pentru protecţia muncii angajaţilor, nu avem suficienţi angajaţi să putem asigura turele. Au plecat aproape 20% din cei care erau în sistem la muncă în Italia, Anglia, Spania, Statele Unite. Au fost obligaţi să plece copii mei: am fiica plecată în Canada, a terminat informatică-economică în România şi a plecat pentru că acolo poate să-şi exercite meseria pentru un salariu decent. Aici era nevoie să umblu eu cu pile, pe relaţii ca să-i găsesc un loc de muncă la un salariu minim pe economie”.

Cât despre politicieni: „Indiferent de culoarea politică a politicienilor, ca să mă exprim frumos, sunt dezamăgit de ei”. O părere împărtăşită şi de profesorul de matematică Cosmin Bobe din Tecuci: „Sunt dezamăgit de politica care se duce la ora actuală. Noi am venit pur şi simplu ca să ne cerem drepturile noastre, eu ca persoană fizică nu aparţin de niciun fel de partid”.

Liderii şi-au apărat privilegiile

Prin legea salarizării unice liderii sindicali rămân fără un instrument puternic de negociere, şi la nevoie de şantaj. Aplombul lor în faţa politicienilor s-ar reduce prin urmare la muşcătura unei guri fără dinţi, iar atributul lor public ar reveni la măsura corectă: canal de comunicare cu angajatorii şi gardian al drepturilor salariaţilor.

De fapt, miercuri la prânz, în Piaţa Victoriei, sindicalistul de rând a venit pentru a-şi cere drepturile, iar liderul sindical pentru a-şi proteja privilegiile. O diferenţă care nu a rămas nesancţionată de aproape jumătate dintre sindicaliştii prezenţi, care au părăsit mitingul cu mult timp înainte de final.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Ovidiu Suciu