Panica cleptocraţilor

Nu, aşa ceva nu a mai existat în istoria Uniunii Europene. Un ministru de justiţie se transformă în apărător al politicienilor și oligarhilor penali şi solicită revocarea celei mai de succes luptătoare împotriva corupţiei din istoria ţării. Motivele invocate sunt mai mult decât neîntemeiate: ea ar fi afectat imaginea României şi, prin stilul autoritar, ar fi periclitat independenţa justiţiei. Argumentele oferite de ministrul justiţiei, Tudorel Toader, în favoarea revocării din funcţie par a fi capete de acuzare şi, în egală măsură, o condamnare anticipată. Pur şi simplu, ridicol.

Laura Codruța Kövesi, curajoasa şefă a DNA, a fost de mai multe ori ţinta unor campanii de denigrare, în cei cinci ani ai mandatului ei. Cele mai multe acuzaţii au fost lansate de persoane care aveau ele însele probleme cu justiţia. Dar atacurile s-au amplificat în ultimul an, când guvernul condus de social-democraţi a dus o campanie în stilul vechii propagande, cu sprijinul posturilor de televiziune arondate. Destul de repede a devenit limpede că atacurile nu o vizau doar pe Kövesi personal, ci mai ales justiţia şi statul de drept. "Asistăm la un festival disperat al inculpaţilor", declara recent Kövesi într-o conferinţă de presă.

Şi preşedintele liberal Klaus Iohannis are o poziţie similară. O clică de politicieni cu probleme penale şi-a propus să schimbe legislaţia pentru a slăbi statul de drept, declară el de fiecare dată când este întrebat de problemele cu care se confruntă România. Poziţia lui reprezintă ultima ancoră a societăţii civile revoltate, care protestează în mod regulat pe străzile marilor oraşe, în apărarea independenţei justiţiei. Potrivit Constituţiei, singurul care îl poate revoca pe procurorul-şef al DNA este preşedintele statului. Prima declaraţie a acestuia după anunţul făcut de ministrul justiţiei nu indică o decizie în acest sens.

De ce atâta agitaţie, când tuturor trebuie să le fi fost clar de la bun început că revocarea din funcţie a şefei DNA este improbabilă? De ce atâta grabă, când cel de-al doilea și utlimul mandat al lui Kövesi se termină oricum anul viitor?

Panica actuală a guvernului ar putea fi generată de procesele care îl vizează pe şeful partidului de guvernământ, Liviu Dragnea, condamnat deja pentru fraude electorale şi, de aceea, incompatibil cu funcţia de premier. Dragnea este însă preşedintele parlamentului şi, sub mantia parlamentarismului democrat, bazându-se pe o confortabilă majoritate, el poate iniţia legi împotriva statului de drept. Se ştie că Dragnea este urmărit penal pentru abuz în serviciu, constituire de grup infracţional şi fraudarea fondurilor europene. Dragnea şi amicii lui se consideră victime ale unui așa-numit "stat paralel" - format din procuratură, servicii secrete şi preşedintele statului. Prin cele mai recente atacuri la adresa DNA, el speră să tragă de timp. O pseudo-reformă a justiţiei iniţiată de partidul lui mai are de trecut câteva hopuri şi, în ciuda unor critici dure din partea Comisiei Europene, ar putea fi adoptată încă în acest an. Ar echivala practic cu iertarea de păcate a politicienilor și oligarhilor corupţi. 

Pe de altă parte, Dragnea urmează să fie reconfirmat la conducerea PSD la congresul extraordinar din luna martie. El trebuie să dovedească atât criticilor interni din partid cât şi electoratului că deţine în continuare controlul politic în România. Chiar dacă într-un final, preşedintele nu o va demite pe Kövesi, el, Dragnea a făcut tot posibilul. Ceea ce ar trebui considerat un succes. Dacă nu a reuşit acum, cu siguranţă va avea mai multe şanse data viitoare."Statul paralel" trebuie înfrânt cu orice preţ, în viziunea lui. Între timp a fost reactivat şi scenariul suspendări preşedintelui statului.

Dar din Bundestag-ul de la Berlin se solicită reacţii rapide de la Bruxelles. În cazul unor noi atacuri asupra independenţei sistemului judiciar din România ar trebui să se ia în considerare iniţierea procedurii de activare a Articolului 7 din Tratatul UE, se arată într-o scrisoare semnată de preşedintele comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, Gunther Krichbaum. 

Iată deci, România pare a fi reuşit să se situeze în topul primilor trei copii problemă ai Uniunii Europene, alături de Polonia şi Ungaria. Întocmai ca la olimpiadă: nu contează doar să participi. Important este să mai iei și câte o medalie! Acum e timpul ca Bruxelles-ul să intre în acțiune!

Autor: Robert Schwartz