Papa şi dialogul cu celelalte religii

În pofida primirii călduroase făcută papei Benedict al XVI-lea în SUA, pe lângă respect se fac auzite şi tonuri critice şi sceptice. În acest sens, publicistul americano-evreu, Harold Bloom, remarca faptul că în America oamenii au alte păreri despre avort, controlul naşterilor sau homosexualitate.

Relaţii disonante cu comunitatea evreiască

Relaţia dintre Vatican şi evrei este dificilă şi marcată de disonanţe. Papa subliniază însă ori de câte ori are ocazia că dialogul cu evreii are prioritate, biserica catolică recunoscând că religia creştină îşi are rădăcinile în iudaism. La ultima Conferinţă a episcopilor de la Berlin punctul culminant l-a constituit întâlnirea dintre reprezentanţii cei mai de seamă ai catolicismului cu cei 24 de rabini.

Disputa ideologică şi problemele teologice nesoluţionate continuă însă să împovăreze relaţiile şi chiar papa contribuie prin formulări uneori nefericite şi îndoielnice la tulburarea atmosferei.

Ludwig Ring-Eifel, de la Agenţia de ştiri catolice, KNA, remarcă în context că: „în prezent este o relaţie dificilă printre altele şi datorită noii formulări despre semnificaţia zilei de Vinerea mare, ca parte integrantă a serviciului divin în latină, interpretată de reprezentanţii Iudaismului ca un îndemn al papei către biserica catolică, de a predica evreilor creştinismul.

Vaticanul a dezminţit această interpretare dar relaţiile sunt împovărate şi de aceea este bine că papa se întâlneşte acum cu reprezentanţii comunităţii evreilor din SUA”.

Catolici - musulmani, o relaţie încordată

Şi dialogul dintre catolici şi musulmani este marcat de momente de tensiune. În toamna lui 2006 papa a ţinut la Regensburg o cuvântare şi a afirmat că religia nu trebuie niciodată să fie folosită ca justificare a violenţelor sau a chemării la acte de violenţă. El s-a referit la un citat în care Profetul Mahomed apărea într-o lumină negativă.

Lumea musulmană a vorbit despre o campanie de defăimare. În declaraţia Vaticanului s-a spus că papa respectă Islamul şi doreşte să promoveze dialogul cu alte religii şi culturi.

Ludwig Ring-Eifel subliniază că „Între biserica catolică şi musulmani există o relaţie interesantă. Pe de o parte există valori comune, precum cele referitoare la familie sau cele contra societăţii de consum extrem, pe de altă parte există păreri foarte diferite în privinţa libertăţii religioase. Biserica catolică se pronunţă pentru libertatea religioasă, în timp ce musulmanii pedepsesc schimbarea religiei sau renunţarea la Islam. La Rgenesburg papa a pus degetul pe rană şi de atunci în lumea islamică el trece drept unul care riscă să spună clar ceea ce crede”.

La sfârşitul anului, papa Benedict al XVI-lea intenţionează să se întâlnească cu conducătorii religioşi musulmani, ceea ce este considerat deja de biserica catolică a fi un moment excepţional.