Paris: S-au închis barurile şi s-a instituit alerta maximă

Prima cafea a dimineţii şi ultimul pahar de vin înaninte de culcare - barurile sunt adevărate centre ale vieţii sociale pariziene. Începând de astăzi, barurile din capitala Franţei vor rămâne închise timp de 14 zile pentru a se încetini răspândirea noului coronavirus. Autorităţile pariziene au instituit starea de maximă alertă şi încearcă, prin restricţii punctuale în viaţa publică, să evite un al doilea lockdown. 

O "manevră de frânare"

Prefectul Poliţiei din Paris a calificat noile măsuri drept "manevră de frânare", dat fiind că epidemia se răspândeşte cu viteză alarmantă în momentul de faţă. Închiderea barurilor este una dintre măsurile cele mai dureroase pentru majoritatea parizienilor. Branşa de resort e îngrijorată de actuala evoluţie şi luptă pentru supravieţuire. Regimul de lucru redus - Kurzarbeit -, prelungit de guvernanţii francezi până la finele anului, nu poate rezolva întru totul situaţia, ceea ce înseamnă că se vor pierde totuşi locuri de muncă. 

Autorităţile pariziene au mai decis, totodată, interzicerea muzicii şi vânzării de alcool în locuri publice după ora 22. Interzise sunt şi petrecerile studenţeşti sau întâlnirile cu mai mult de 10 persoane în locuri publice. În biserici şi oficiile de stare civilă este permisă, ce-i drept, la ceremoniile de căsătorie prezenţa a cel mult 30 de persoane, nu însă şi organizarea de petreceri la restaurant. Închise rămân, în următoarele două săptămâni, şi piscinele publice, cluburile de fitness şi sălile de sport - cu excepţia celor din şcoli.Şi studenţii sunt vizaţi de noile restricţii anti-Covid. În sălile de curs din universităţi, capacitatea va fi redusă la jumătate. Măsuri similare au fost decise şi pentru limitarea capacităţii pe terenurile sportive în aer liber, cât şi în centrele comerciale, unde nu va mai fi admis decât un client pe o suprafaţă de patru metri pătraţi. 

Transportul în comun va funcţiona ca şi până acum, dar ministra Muncii a lansat un apel francezilor din întreaga ţară, ca în "zonele roşii", acolo unde numărul de noi infectări cu coronavirus este extrem de ridicat, să se lucreze, pe cât posibil, de acasă. 

Restaurantele rămân deschise

Restaurantele nu sunt afectate de noile restricţii, rămânând deschise. Li se cere, însă, colectarea de date - nume, adresă - ale clienţilor, pentru a putea înlesni, la nevoie, depistarea şi întreruperea lanţurilor de infectare. La o masă nu au voie să stea decât cel mult 6 persoane, iar cine nu mănâncă este obligat să poarte mască. Aceste restricţii sunt o cale de compromis, încercându-se evitarea declanşării de proteste în rândul populaţiei, aşa cum s-a întâmplat, de pildă, în Marsilia, după a doua închidere a restaurantelor, la finele lunii septembrie. Metropola din sudul Franţei intenţionează să ignore normele impuse de Paris şi să creeze o autoritate proprie menită a gestiona pandemia. 

Din două în două săptămâni autoritatea sanitară de la Paris va evalua situaţia pandemică şi va decide asupra măsurilor necesare. Ceea ce se speră e ca prin restricţii punctuale, de genul celor menţionate mai sus, să se evite un al doilea lockdown. Primul, din primăvară, a afectat puternic economia franceză, soldându-se cu pierderi de aproape 14 procente din PIB. În vară, situaţia s-a ameliorat, valorile revenind aproape la cele dinaintea pandemiei. Acum, teama de o nouă încremenire a vieţii economice e cu atât mai mare. Cu cât sunt mai multe sectoarele afectate de criza coronavirus, cu atât mai mari şi de durată vor fi daunele provocate, apreciază economiştii. 

Teama de lockdown

Anne Hidalgo, primarul Parisului, speră ca în pofida noilor restricţii "viaţa economică, culturală şi socială a oraşului să continue". Astfel, teatrele, cinematografele şi muzeele vor rămâne deschise, deşi accesul publicului va fi limitat. Capitala a fost, însă, puternic afectată de criza coronavirus, a admis Hidalgo: "Situaţia economică s-a agravat, deoarece suntem un oraş dependent de turiştii de pretutindeni."Capitala Franţei a înregistrat în această vară un număr redus de turişti - cu 16 milioane mai puţini decât în mod normal. Ambarcaţiunile turistice de pe Sena, de exemplu, n-au prea avut clientelă. La fel şi marile magazine de lux sau celebrele case de modă. Pierderile pentru bugetul oraşului se ridică la aproximativ 7 miliarde de euro, iar la nivelul naţional la aproape 40 de miliarde. 

Noile restricţii au fost adoptate în urma creşterii rapide a numărului de noi cazuri de coronavirus. Astfel, în zona metropolitană Paris s-au înregistrat peste 250 de cazuri la 100.000 de locuitori. Paturile din secţiile de terapie intensivă ale clinicilor sunt ocupate deja în proporţie de 36 la sută. "În zona metropolitană Paris ne confruntăm în momentul de faţă cu aproximativ 3500 de noi cazuri zilnic", explică şeful autorităţii sanitare locale, Aurélien Rousseau, cu prilejul unei conferinţe de presă susţinute alături de primar şi de şeful Poliţiei. În context s-a mai precizat şi că în prezent există 203 focare de infecţie cunsocute - în întreprinderi şi cămine de bătrâni. 

E drept că, între timp, se dispune de mai multe aparate de ventilaţie, îmbrăcăminte de protecţie şi medicamente pentru a se face mai bine faţă unui posibil al doilea val de infecţie, dar se duce încă lipsă de personal medical, acesta fiind supus unor presiuni imense, a mai spus Rousseau. În următoarele două săptămâni se va vedea dacă secţiile de terapie intensivă vor fi din nou ocupate în proporţie de 50 la sută, dat fiind că numărul pacienţilor suferind de COVID-19 creşte continuu. 

Multe cazuri de coronavirus în cămine de bătrâni

Deşi sunt semnalate tot mai multe noi infectări cu SARS-CoV-2 în căminele de bătrâni - în fiecare al şaselea din capitală - autorităţile au decis, deocamdată, să nu revină la măsurile drastice din primăvară privind interzicerea accesului vizitatorilor. Atât conducerea centrelor cât şi rudele persoanelor din cămine au protestat contra acestor măsuri drastice, atrăgând atenţia asupra efectelor însingurării asupra situaţiei celor vârstnici. Acum este permisă vizita a până la două rude după ce acestea şi-au anunţat venirea. 

Ca multe alte ţări europene, încearcă şi Franţa să găsească un echilibru între răspândirea mai rapidă a pandemiei şi, legat de aceasta, suprasolicitarea sistemului medical şi îngrădirea daunelor provocate de restricţii economiei naţionale. În primăvară, Parisul a impus măsuri dure, privându-i, în bună parte, pe cetăţeni de libertate. Acum se va vedea cât de dispuşi mai sunt francezii să respecte restricţiile în vigoare şi dacă semiblocarea vieţii publice va fi de ajuns pentru ţinerea în frâu a pandemiei.