Parlamentarism in Europa unita

Rolul parlamentului in Romania si Germania, procesul democratic si evolutia parlamentarismului in cele doua tari, in context european, au fost subiectele dezbatute in cadrul conferintei de la Berlin.

Cat de solida e societatea civila in cele doua tari si cum inteleg romanii si germanii democratia, dupa 20 de ani de la caderea comunismului, respectiv 60 de ani de la fondarea Republicii Federale?

Robert A. Dahl, unul dintre cei mai renumiti politologi contemporani, defineste "participarea efectiva - dreptul tuturor membrilor unei societati de a-si exprima opinia", ca fiind unul dintre ingredientele de baza ale democratiei. Ce se intampla insa, cand o mare parte a cetatenilor unei democraţii nu fac uz de acest drept? Prezenta la vot, atat la alegerile de la nivel national in Romania si Germania, cat si in scrutinul pentru Parlamentul European, a fost in continua scadere, in ultimii ani.

Susanne Kastner a declarat la Berlin ca o astfel de atitudine "poate deveni o usa deschisa pentru regimul totalitar".

"O democratie si parlamentul ei national trebuie sa se afle in continua miscare, sa evolueze si sa ramana flexibile. Aceleasi caracteristici sunt valabile pentru societate, pentru noi toti. Democratia si societatea sunt, in concluzie, doua domenii, in care stagnarea nu isi are locul".

Ovidiu Gant, vicepresedinte al grupului parlamentar al minoritatilor nationale din Romania, a subliniat in cadrul conferintei, evolutia diferita a parlamentarismului in Romania si Germania, din perspectiva istorica. Gant a punctat doua faze in procesul democratic al Romaniei: implementarea unui nou sistem parlamentar dupa 1989 si readaptarea, incepand din 1999, la normele europene.

"Restabilirea parlamantarismului in Romania, dupa revolutia din 1989, nu a fost o sarcina la fel de usoara ca cea a fostei Germanii de est. Sistemul democratic al Republicii Federale a fost practic transferat in fosta RDG. O evolutie asemanatoare nu a fost posibila in Romania. Reintemeierea unui intreg sistem parlamentar a insemnat un proces dificil, chestiune care trebuie luata in considerare in analiza tranzitiei catre democratie".

Rolul parlamentului, a declarat Gert Weisskirchen, expertul în politică externa al grupului Social- Democrat din Bundestag, este de a mentine echilibrul intre competitivitatea politicii si aşteptările cetatenilor, in raport cu aceasta. De aceea, adauga Weisskirchen "Parlamentul este cea mai importanta institutie a democratiei moderne."

Totusi, asa cum a fost reamintit si in cadrul conferintei, se remarca, atat in Romania, cat si in Republica Federala, un grad de neincredere a electoratului fata de institutia parlamentara, indeosebi in perioada actuala de criza. Romania se confrunta insa si cu suprematia executivului fata de legislativ, a opinat Anca Boagiu, vicepresedinte al Senatului.

"Pornind de la neconcordantele intre regulamentele celor doua camere si continuand cu - as spune critic - suprematia guvernului, suntem din nou in fata unei necesitati de schimbare a sistemului parlamentar in Romania". a mai afirmat ea.

Autor: Lavinia Pitu
Redactor: Petre M. Iancu