Parlamentarul german Manfred Grund: "Moldovenii nu văd nici un fel de perspectivă"

Grund afirmă de asemenea că ipoteza fraudării alegerilor beneficiază de puţine puncte de susţinere, motiv pentru care comisarul european pentru afaceri externe al UE, Benita Ferrero-Waldner recunoaşte oficial, la nivelul Uniunii, alegerile din Moldova.

DW: Conform OSCE-ului, per total, alegerile din Moldova au decurs corect. Dacă aşa stau lucrurile, care este motivul pentru care au loc acum proteste la Chişinău?

M.G: Opoziţia protestează împotriva rezultatului alegerilor, distanţându-se însă categoric de violenţele stradale, de incendiile şi furturile comise, marţi, de protestatari. Mai multe sute de observatori OSCE au controlat în total peste 1000 de birouri electorale locale. Am fost foarte atenţi la aspecte ce ar fi putut avea efecte asupra rezultatului alegerilor. În raportul întocmit de OSCE se arată că aceste alegeri - şi în special ziua alegerilor în sine - au respectat în linii mari standardele europene. Alegerile au fost bine organizate, iar acuzaţiile conform cărora acestea au fost falsificate, beneficiază de puţine puncte de susţinere. Tocmai de aceea, comisarul european pentru afaceri externe al UE, Benita Ferrero-Waldner a validat oficial, în numele UE, alegerile din Moldova.

DW: Ce se află atunci în spatele acestor proteste?Pot ele avea o legătură cu evenimentele istorice petrecute de-a lungul ultimelor decenii în Moldova? Şaizeci la sută din moldoveni sunt, de fapt, români. Mulţi dintre moldoveni afirmă că ar dori unirea cu România. Joacă aceste aspecte vreun rol în actualul conflict?

M.G: Se pare că da, de vreme ce, în timpul demonstraţiilor, a fost zărit drapelul românesc. Miercuri, preşedintele Voronin a blocat graniţele cu România, iar ambasadorul român în Moldova a fost declarat persona non-grata. Mă îndoiesc că România ar putea fi făcută răspunzătoare pentru conflictele de la Chişinău. Nici Moldova, nici România nu şi-au dat silinţa să se unească. Peste 90% din moldoveni sunt pentru o Moldovă independentă. În aceste condiţii, acuzele aduse României zilele acestea nu au legătură cu masivele proteste de la Chişinău. Trebuie să vedem un lucru, anume că tinerii moldoveni nu mai cred că au vreo perspectivă de viitor în ţara lor. Ei nu au ieşit, marţi, în mod organizat pe străzi pentru a manifesta, însă protestele au escaladat.

DW: Şi totuşi, multă lume se întreabă dacă nu cumva un regim comunist rămas în picioare după căderea Uniunii Sovietice, nu este în dezacord cu vremurile actuale. De ce este Moldova condusă de comunişti?

M.G: În toţi aceşti ani, comuniştii au deţinut puterea cu intermitenţe. A existat un guvern conservator, care însă a condus Moldova într-o vreme marcată de grave probleme economice, astfel că puterea a fost recâştigată după 2000 din nou de comunişti. Imaginea noastră despre comunişti şi despre un partid comunist nu se mai potriveşte cu contextul actual din Moldova. Deşi se intitulează partid comunist, conţinutul politic cu care operează el este mai degrabă social-democrat. O politică socială cu cadrele nomenclaturii , cu interese de familie şi cu intenţia promovării anumitor interese economice. În contextul turbulenţelor economice actuale, cred că alegătorii moldoveni au ales să voteze "siguranţa". Preşedintele a indexat pensiile şi salariile cu 20%. Tocmai de aceea, rezultatul din Moldova corespunde dorinţei moldovenilor înşişi.

Autori: Bernd Riegert / Vlad Drăghicescu

Editor: Robert Schwartz