Parlamentul a respins moţiunea de cenzură a comuniştilor

Deputaţii PCRM acuză guvernarea că a cedat pachetul majoritar de acţiuni deţinut de stat în cea mai mare bancă din ţară şi a concesionat unei firme ruseşti Aeroportul Internațional Chișinău pe o perioadă de 49 de ani.

În discursul rostit în Legislativ, premierul Iurie Leancă a fost surprinzător de dur, ceea ce nu-i este caracteristic. El le-a cerut celor care vor demisia Guvernului să revină „printre oameni” şi să nu lupte împotriva intereselor ţării. Leancă a declarat că moţiunea de cenzură depusă de comunişti este „una iminamente politică” şi „se înscrie în aşa-numita revoluţie a PCRM, care s-a transformat, de fapt, într-o luptă împotriva instituţiilor statului”. „Dacă obiectivul PCRM este de a provoca o nouă criză politică şi alegeri anticipate, pentru mine ca premier şi pentru colegii mei este vital să mă opun loviturii pe care comuniştii vor să o aplice ţării”, a declarat el. Leancă i-a acuzat pe comunişti că în 2009, pe când erau la guvernare, au adus ţara în pragul falimentului, au izolat-o în plan extern şi au divizat societatea, iar acum „încearcă să ajungă forţat la putere folosindu-se de necazul oamenilor”.

Anterior, PCRM a înaintat o moţiune de cenzură privind acordarea votului de neîncredere activităţii Guvernului Filat 2, care a fost demis pe 5 martie curent. Comuniștii au înaintat, pe 4 iulie, Legislativului moţiuni simple privind acordarea votului de neîncredere ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa şi ministrului Educaţiei, Maia Sandu, care nu au fost susținute de majoritatea parlamentară.

PCRM a depus o moţiune nouă

Joi, după trei ore de dezbateri, pentru moţiunea de cenzură au votat doar 36 de deputaţi din totalul de 101. Pentru ca Guvernul să fie demis, comuniştii ar mai fi avut nevoie de 15 voturi. Nemultumiţi de rezultatul votului, comuniştii au înregistrat o nouă moţiune de cenzură împotriva Guvernului. De data aceasta, comuniştii acuză Guvernul de „promovarea unei politici de dezintegrare a ţării, pierderea unei părţi a teritoriului naţional şi de instituirea unei frontiere pe Nistru”. Comuniştii au în vedere decizia Chişinăului de instituire a posturilor de control migraţional la frontiera administrativă cu regiunea separatistă. Măsura face parte din planul de acţiuni pentru liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană. Noua moţiune de cenzură înaintată Guvernului urmează a fi examinată de Parlament timp de şapte zile.

Posturile de control migraţional vor fi instalate săptămâna viitoare. Acestea vor monitoriza fluxul de străini care intră în Republica Moldova prin hotarul spart, controlat de forţele separatiste. Cetăţenii străini care vor intra în Moldova prin punctele de control de pe segmentul transnistrean al frontierei vor fi supuşi unui control benevol simplificat. Cei care nu se vor înregistra însă la punctele respective, vor trebuie să se înregistreze la Chişinău, în caz contrar la a următoarea intrare în ţară vor fi monitorizaţi de autorităţi. Măsura nu-i vizează pe locuitorii din stânga Nistrului, chiar dacă sunt deţinători de paşapoarte ruseşti sau ucrainene.