PE şi modificarea directivei detaşării

Începută la sfârşitul verii ca o critică vădită, discuţia privind directiva UE privind lucrătorii detaşaţi în ţările spaţiului comunitar s-a transformat într-o dispută aprinsă între est-europeni şi Bruxelles. De luni întregi, Praga sau Varşovia vor să împiedice adoptarea directivei în formă revizuită. Prea mare este teama că Europa Centrală şi de Est ar putea fi dezavantajată economic în urma intrării în vigoare a unor noi reglementări.

Actuala lege le permite antreprenorilor să detaşeze angajaţi în alte ţări ale UE - lucrători remuneraţi, însă, la nivelul de salarizare din ţara de origine. Ca atare, Bruxelles-ul a considerat imperios necesară o reformă în domeniu. Proiectul CE privind eliminarea concurenţei neloiale prin asigurarea unor salarii echitabile, un demers alimentat mai ales de preşedintele Franţei cu sprijinul Germaniei, a fost supus unei analize la Bruxelles.

Posibila modificare a directivei a încins spiritele în Europa de Est. Angajaţii/prestatorii de servicii detaşaţi într-o altă ţară UE vor trebui remuneraţi la fel ca şi colegii lor din ţara-gazdă. State UE ca Germania, dar mai ales Franţa, au argumentat că numai astfel poate fi eliminat dumpingul salarial. De partea cealaltă, est-europenii susţin că antreprenorii din această parte a Uniunii vor fi dezavantajaţi întrucât Franţa are în vedere adoptarea de măsuri protecţioniste.   

Tensiunea s-a simţit până la Bruxelles. Unde s-a afirmat că în ţările din est s-ar agita spiritele prin vehicularea de  născociri. Aşa de pildă, în Polonia s-a afirmat recent că UE ar desfiinţa directiva privind detaşarea forţei de muncă în ţările spaţiului comunitar. Reprezentanţii instituţiilor europene se arată uimiţi de ceea ce li se pare a fi apariţia de fake-news, de ştiri false. Parlamentul UE ar fi măgulit să se bucure de o nouă putere atât de mare dacă informaţia care circulă în Polonia n-ar fi complet falsă. Directiva nu poate fi pur şi simplu eliminată. În niciun caz nu în temeiul exclusiv al dorinţei PE.

Până acum există doar un proiect al Comisiei Europene, elaborat la cererea statelor membre. Conform unor parlamentari europeni, revizuirea directivei n-ar reprezenta un act de răzbunare al Parisului pe mâna de lucru ieftină din Europa de Est. "Directiva a fost stabilită în anii 90, iar de atunci încoace am constatat abuzuri masive. O reformă era neapărat necesară, în această privinţă a existat un larg consens suprapartinic", a declarat pentru DW eurodeputatul conservator german, Sven Schulze (CDU).Un proiect atrăgător şi pentru est-europeni

Aşadar directiva nu va fi eliminată, ci modificată. Ce puncte din propunerea CE au fost criticate? Unde există consens în textul analizat şi ce mandat de negociere rezultă de aici pentru Parlamentul UE? Poziţia suprapartinică a Parlamentului pledează în favoarea introducerii unui interval de 24 de luni. Abia după aceea ar putea avea loc tranziţia de la plata salariului din ţara de origine la cea conformă lefurilor din ţara-gazdă.

În cazul aşa-numitelor detaşări în lanţ, adică al rotirii personalului pe acelaşi loc de muncă - aşa cum se întâmplă deseori în cazul infirmierelor sau al muncitorilor din construcţii - ar urma să rămână la latitudinea angajatorului dacă detaşarea se prelungeşte după doi ani sau dacă începe să se aplice plafonul de salarizare din ţara-gazdă. Ultima este propunerea parlamentarilor europeni care se opun unei tranziţii abrupte, pe bază de termene dure.

Alte puncte cheie pe lângă durata detaşării şi salariu vizează baza legală. La presiunile Parlamentului European, aria de aplicare a noii directive ar trebui extinsă, pentru a se ţine cont pe viitor, mai mult, de componenta socială, fiindcă până acum directiva făcea referire exclusiv la piaţa internă. Sună complicat, însă tocmai acest aspect ar putea fi o noutate atrăgătoare pentru est-europeni. Până acum era vorba numai despre "furnizarea de servicii", susţine Comisia Europeană. Conform intenţiilor PE, pe viitor, în lege va fi ancorată şi protecţia angajatului, iar prezentul obicei de a se include cheltuielile de cazare şi masă în socoteală şi de a le deduce din salariul angajatului urmează să fie eliminat. 

Conform unei surse apropiate Comisiei Parlamentare pentru Ocuparea Forţei de Muncă, actualul avantaj concurenţial nici măcar nu este atât de mare: "După actualele reglementări, un bulgar detaşat în Germania trebuie remunerat cel puţin cu salariul minim pe economie stabilit în Republica Federală."

Poziţia Parlamentului European, considerau iniţial eurodeputaţii, nu va mai fi contestată în plenul de la Strasbourg ci va fi aprobată suprapartinic. Aşadar Europa de Est nu va fi dezavantajată şi nu va rămâne pe dinafară. Dimpotrivă, după cum a afirmat  Sven Schulze,"am inclus toate regiunile (în negocieri) încă de la început. În acest sens ne-am întâlnit în prealabil, mai des decât de obicei, cu colegii noştri est-europeni." 

Prezentul proiect nu ar avea, potrivit unui purtător de cuvânt al Comisiei PE, rolul de a ucide directiva. Ca reprezentant al cetăţenilor europeni, Parlamentul ar avea nevoie de un mandat puternic pentru a putea porni la negocieri cu ţările membre, mai susţine el, nu în ultimul rând şi pentru a trage un semnal de alarmă asupra anumitor greutăţi cu care se confruntă unele state membre, inclusiv din estul Europei.

Autoare: Catherine Martens / CS