Pedeapsa capitală pentru terorişti

Jumătate din prima pagină a ziarului berlinez e alocată pozei acestui băieţel, înfăţişat râzând, cu gura întredeschisă şi strungăreaţa dinţilor de lapte între care nu se va mai rătăci vreodată o bucăţică dintr-un tort de onomastică sau dintr-un măr.

Die Welt nu uită nici restul familiei îndoliate a copilului care-şi îmbrăţişase tatăl pe linia de sosire a maratonului, înainte ca bombele să-l secere, să sfârtece alţi oameni şi să-i doboare mama şi sora, rănindu-le grav.

„Făptaşii vor suporta întreaga asprime a legii”. Cu această speranţă articulată de preşedintele american Obama, în urma atentatului terorist comis la Boston îşi deschide Frankfurter Allgemeine Zeitung ediţia de miercuri.

Conservatorul cotidian german îşi pune întrebările pe care le formulează şi multe alte ziare apusene care abordează, in corpore, acelaşi subiect, al exploziilor din Boston. A fost oare un atentat islamist? Sau unul comis de extremişti de dreapta de la marginea societăţii americane?

Cotidianul din Frankfurt relevă că e vorba de primul atentat terorist reuşit într-o metropolă americană de la crimele al Quaidei din 11 septembrie 2001, încoace.

Cele din Boston au fost detonate la un maraton „organizat într-o zi de sărbătoare în memoria primelor bătălii din războiul de independenţă american, care, la rândul lor, constituie parte a mitului fondator american. N-ar fi deci exclus”, potrivit ziarului din Frankfurt, „ca asasinii să se creadă urmaşi ai acelor revoluţionari luptând contra represiunii de stat. Ce demenţă ar fi aşa ceva, devreme ce ucigaşii nu sunt nişte eroi, ci dimpotrivă, nişte asasini laşi”.

În fine, editorialul invocă speranţa depistării rapide a făptaşilor şi-şi exprimă nădejdea ca „lumea, afectată integral de terorismul de la 11 septembrie 2001”, să nu fi asistat „la Boston la debutul unei noi serii teroriste”.

Or, dată fiind expedierea scrisorii anonime conţinând o otravă letală pe adresa unui senator republican, această alternativă nu pare câtuşi de puţin nerealistă.

SUA continuă să fie o ţintă, chiar dacă varii comentatori de stânga nu cred în posibilitatea luptei antiteroriste manu militari. „Superputerea americană”, relevă în context Nürnberger Nachrichten, „rămâne inamicul public numărul unu al terorismului islamist”.

Totuşi, scrie Süddeutsche, “Obama s-a ferit iniţial să califice fapta ca atentat terrorist”. Ceea ce, potrivit ziarului de stânga din München ar fi fost o decizie înţeleaptă de natură să liniştească apele, ştiut fiind că „isteria e urletul triumfător al terorismului”.

Or, America s-a distins, potrivit ziarului din München, printr-un „remarcabil calm în reacţia ei la bombele din Boston”. Acest calm ar fi însă, conform aceluiaşi ziar, nu doar expresia "unei noi maturităţi americane" ci şi a unei "nesfârşite oboseli. Americanii ar vrea să lase în urmă decada teroristă. Dar terorismul nu vrea să-i lase”…

Die Welt constată, realist, că societăţile deschise vor trebui să se obişnuiască încetul cu încetul cu ideea că „forţele totalitare vor continua, timp de câteva decenii, să le ameninţe”. Singurul remediu ar fi, potrivit ziarului, o atitudine amalgamând vigilenţa cu destinderea. Ar fi nevoie de vigilenţa cetăţenilor şi autorităţilor, ca să se poată evita ce se mai poate evita. Şi necesară e şi relaxarea, astfel încât societăţile deschise să nu renunţe la stilul lor de viaţă, la manifestări sportive sau alte petreceri, dacă extremiştii reuşesc totuşi să le lovească.

Dar varii ziare de stânga, inclusiv austriacul Der Standard se tem de revenirea la măsuri de restrângere a drepturilor civice de tipul celor adoptate după mega-atentatele din nine/eleven.

Cu trimitere la baia de sânge săvârşită de un extremist de dreapta norvegian, un ziar german conchide cu declaraţia primului ministru al guvernului din Oslo: „Răspunsul nostru este: mai multă democraţie, mai multă deschidere, mai multă omenie. Aceasta e pedeapsa capitală pentru terorişti".