Pensionari de lux versus pensionari cu ștreangul de gît

Conform datelor publicate de Ministerul Muncii, România avea la sfîrșitul trimestrului al doilea al acestui an 5.159 de mii de pensionari. Pensia medie, cea mai mică din Europa, după Bulgaria, era de 1.189 de lei, din care pensia pentru limită de vârstă de 1.348 de lei, iar pensia medie pentru cei 296.000 de agricultori, de 488 de lei. De la 1 septembrie, pensiile din bugetul asigurărilor sociale de stat au fost mărite cu 15%. Impactul bugetar este estimat la 8,4 miliarde de lei în acest an, la 24,8 miliarde în 2020, pentru ca în 2021 să ajungă la 58,1 miliarde, iar în 2022 să atingă suma astronomică de 81,1 miliarde de lei.

Această poveste frumoasă de adormit pensionarii - e cinic, dar mulți dintre ei nu îi vor mai prinde sfîrșitul - a partidului lui Iliescu, Năstase, Dragnea, Dăncilă, Oprișan și a tuturor primarilor și președinților pesediști ai consiliilor județene ar fi o povară uriașă pentru guvernul sau guvernele ce vor urma dezmățului guvernării PSD, de care, de bună seamă, dacă nu acum, atunci cel mai tîrziu după alegerile parlamentare de anul viitor, partidul-stat se va spăla pe mîini. Plecăm, desigur, de la certitudinea că PSD va pierde puterea pe toate planurile, fiindu-i imposibil să renască din cenușă. Sau, mai exact, din groapa pe care și-a săpat-o singur, amăgind însă populația să o vadă ca pe o fîntînă plină cu peștișori de aur.

Fondul Monetar Internațional a avertizat guvernul Dăncilă că noua lege a pensiilor reprezintă un risc major pe termen mediu în ceea ce privește stabilitatea fiscală. Totodată, agenția Standard&Poor's a  transmis executivului de la București că dezechilibrele bugetare se vor accentua, în situația în care în prezent cheltuielile pentru salarii și pensii depășesc 80% din totalul veniturilor din taxe și impozite. Astfel că, în absența investițiilor din ultimii ani, rămînem țara drumurilor desfundate și a WC-urilor în aer liber.

Pensiile speciale, o specialitate a PSD

Unul din abuzurile legislative ale ultimelor guverne PSD sînt pensiile speciale. Acestea au fost legiferate progresiv, cuprinzînd tot mai mulți beneficiari din tot mai multe categorii sociale. Printre arhitecții unui proiect de lege din 2015, care a dat liber pensiilor de lux, este chiar celebrul „altă-ntrebare", fostul ministru al Justiției, Florin Iordache. Conform Institutului Național de Statistică, în momentul de față 161.000 de pensionari care au lucrat în MAI, MApN și SRI beneficiază de pensii speciale, dar datele statistice nu precizează cîți pensionari de lux  primesc lunar peste 10.000 de lei, întrucît pensiile foștilor lucrători în SRI nu sînt la vedere. Lor li se adaugă 3.800 de magistrați care primesc, în medie, 18.000 de lei pe lună, și 1.400 de persoane care au lucrat în aviația civilă, cu o pensie medie de 11.000 de lei.

Pentru a mai acoperi găurile uriașe din bugetul asigurărilor sociale, ministrul Finanțelor, Eugen Orlando Teodorovici, mîna binecuvîntată a Vioricăi Dăncilă, a inițiat un proiect de impozitare a pensiilor speciale, care a fost votat în urmă cu o lună de Senat, urmînd să primească și votul Camerei Deputaților. Legea prevede impozitarea pensiilor între 7.000 și 10.000 de lei cu 30%, iar a celor  mai mari de 10.000 de lei cu 50% din suma brută a acestora. E puțin probabil ca legea, după ce va fi trimisă spre promulgare președintelui (nu știm acum cărui președinte, lui Iohannis cel de acum sau lui Iohannis cel de după alegerile prezidențiale, aceasta depinzînd de data la care legea va fi votată în Camera deputaților), să nu fie contestată la Curtea Constituțională, așa cum Consiliul Superior al Magistraturii anunța încă din faza dezbaterii proiectului. Redau un fragment din comunicatul CSM: „Pensia de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii şi care impune obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au, fiindu-le interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii".

Am redat acest fragment mai cuprinzător din comunicatul CSM pentru a ne putea justifica întrebarea: Dar de ce magistrații ar fi îndreptățiți să ceară ca după pensionare să poată să-și mențină „un nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii"? Nu același lucru l-ar dori și profesorii, medicii, minerii, strungarii și, în general, toți pensionarii „obișnuiți"? Desigur că da. Este aici o judecată strîmbă care vine, iată, tocmai din partea celor care trebuie să judece drept orice cauză penală sau civilă. Într-o țară în care nedreptatea face legea, sîntem nevoiți să o trăim și pe aceasta.

 Este de pe acum previzibil că judecătorii CCR, ei înșiși beneficiari ai pensiilor de lux, vor decide, indiferent de  către cine va fi sesizată, că impozitarea pensiilor de lux e neconstituțională.

Palma făcută căuș a aleșilor locali

Conform unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului Dăncilă, de la 1 ianuarie 2020 primarii și viceprimarii, președinții și vicepreședinții de consilii județene vor primi pensii speciale, deși anul trecut Curtea Constituțională s-a pronunțat împotriva acestei prevederi introduse în Codul Fiscal. Aleșii locali vor primi acest cadou de la bugetul de stat, deci din cotizațiile oamenilor „obișnuiți", indiferent dacă aceștia mai beneficiază și de alte pensii sau indemnizații, cum ar fi: pensia de limită de vîrstă, pensia de urmaș, pensia de invaliditate (doar sînt atîția primari și viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene care nu pot merge pe picioarele lor și atunci sînt nevoiți să se folosească de un amărît de BMW, Mercedes sau Audi din dotare, sau, o altă dizabilitate, să le tremure puțin mîna atunci cînd semnează acordarea fără licitație a unor lucrări de milioane de euro unor clienți de-ai casei). Nu sînt de neluat în seamă nici aleșii locali care primesc indemnizație de revoluționar pentru că 22 decembrie '89 i-a prins ascunși pe sub birourile lor de activiști comuniști, aceasta fiind  forma lor de luptă împotriva teroriștilor lui Ceaușescu. Cuantumul pensiilor speciale, conform Proiectului de Hotărîre de Guvern, va fi stabilit anual, iar perioada în care vor fi acordate aceste cadouri de mulțumire va fi de maximum 12 ani. Suficient chiar și pentru o moarte de om.

Nu întîmplător, aleșii locali se împotrivesc alegerilor în două tururi de scrutin, avînd astfel o motivație în plus să mai cîștige un mandat la alegerile din primăvara anului viitor. La fel, nu întîmplător, această decizie a guvernului a fost pusă pe piață cu cîteva luni înaintea alegerilor prezidențiale.

Ce poate face o directivă europeană

La sfîrșitul anului trecut, Ministerul Muncii a emis un Proiect de lege privind înființarea unei noi pensii, anume pensia ocupațională, care, în fapt, reprezintă punerea în practică a unei directive europene. Proiectul a fost pus în dezbaterea Senatului și votat luni, 21 octombrie, cu 71 voturi pentru și 12 abțineri. Așadar, cu o largă majoritate. Cînd se desfășoară primul tur al alegerilor prezidențiale? Pe 10 noiembrie, adică peste nici trei săptămîni. De ce a trebuit să treacă 10 luni de la elaborarea proiectului pînă la votarea lui de către prima cameră a Parlamentului? „Amînăm pentru că putem", ar spune gureșul Codrin Ștefănescu.

Privind partea plină a paharului, legea se adresează, prin oferta ei, unui larg sector al populației, care vrea să-și suplimenteze veniturile în întîmpinarea vîrstei a treia. Pensiile ocupaţionale sunt o formă de pensie suplimentară care poate fi acordată de către angajator angajaților săi, în urma contribuției lunare cu o sumă de bani atît a angajatorului, cît și a angajaților. Contribuțiile vor fi virate într-un fond din care, la limita de vîrstă, angajații vor beneficia de pensiile ocupaționale calculate în funcție de cît și pe ce perioadă a cotizat fiecare.

Guvernul împușcă în felul acesta doi iepuri. Pe de o parte, se achită de o directivă a Uniunii Europene, iar pe de altă parte deschide mai larg urnele de vot pentru alegerile prezidențiale, în speranța că Viorica Dăncilă va intra în cel de-al doilea tur de scrutin.