Petrică şi lupu şi rătăcirile "idealiste"

De povestea lui „Petrică şi lupu” aminteşte editorialul apărut în Frankfurter Allgemeine Zeitung cu privire la „neîncrederea” funciară, pe care o inspiră Iranul fundamentalist-islamic. Ziarul conservator german scrie pe marginea înăspririi sancţiunilor ONU menite să ducă la stoparea programului nuclear iranian. „Teheranul pretinde că ar vrea să se folososească de energia atomică doar în scopuri paşnice, fiind împiedicată de puterile întunericului, în speţă de SUA.

In vestul Europei mulţi ar dori să dea crezare” acestui basm, relevă ziarul din Frankfurt. În realitate, „Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a constatat că Iranul şi-a promovat ani de zile, în taină, programul nuclear”, ascunzîndu-l de toţi inspectorii ei. „Neîncrederea în Iran e deci mai mult decît justificată”. Cu atît mai mult cu cît „Teheranul lucrează la fabricarea de rachete cu rază lungă de acţiune şi răpeşte marinari britanici.

Ahmadinedjad şi cei care-l susţin sunt vădit hotărîţi să întindă coarda pînă se va rupe”, relevă cotidianul din Frankfurt în care mai citim: „Nu e exclus ca un stat ca Israelul să se simtă constrîns să declanşeze o lovitură militară împotriva Iranului, pentru a evita propria extincţie”. Doar „fermitatea calmă a Comunităţii Internaţionale” poate împiedica dezastrul. „Membrii Consiliului de securitate ONU sunt obligaţi să demonstreze că-şi iau în serios hotărîrile”, explicînd Iranului că „înarmarea nucleară duce la confruntare”.

Editorialele germane comentează azi, pe larg, „Declaraţia de la Berlin” şi perspectivele UE. Ziarul de stînga Frankfurter Rundschau o elogiază pe „Angela Merkel şi amestecul ei propriu de diplomaţie, abordare directă şi încăpăţînare”, cu ajutorul cărora a pregătit summitul jubliar al Uniunii. „Prin excludere, cancelarul a subliniat ce nu trebuie în nici un caz să se întîmple: o nouă scindare a Europei”.

Şi Muenchner Merkur laudă „presiunile exercitate de Merkel asupra şefilor de state, care, pînă la urmă, nu i-au mai putut respinge declaraţia fără să rişte şifonarea propriei imagini”. Handelsblatt din Duesseldorf se arată sceptic, menţionînd regretabilul fapt că „declaraţia nu poartă decît semnătura cancelarului, nu şi pe ale celorlalţi 26 de şefi de stat”.

„Adevăratul suflet al UE se compune din libertăţi civice, liberul schimb al mărfurilor şi al muncii şi absenţa barierelor vamale” – crede Ost-Thueringer Zeitung, pentru care reţeta de succes a Comunităţii ar putea consta tocmai „în caracterul ei provizoriu”, în faptul că reprezintă un şantier permanent.

In rest analiştii germani se ocupă de formarea prin fuziune a unui nou partid de stînga, alcătuit din postcomuniştii estgermani şi o formaţiune socialistă din vest, precum şi de punerea în libertate înainte de termen a unei teroriste de extremă stîngă.

In context, ziarul berlinez Die Welt publică un comentariu care cere asumarea cu seriozitate nu doar a trecutului nazist şi a celui comunist redegist, ci şi condamnarea fără echivoc a extremismului de stînga, care a terorizat Germania federală acum 30 de ani. Or, pe moment, în privinţa teroriştilor „fracţiunii armata roşie” s-a instalat un discurs public care le consideră faptele nu atît crime brutale, cît „rătăciri idealiste”.