Piruete cu şcoala de balet

„Liceele Floria Capsali şi Dinu Lipatti nu vor fi comasate în acest an şcolar”, anunța, la sfârșitul lunii ianuarie, Marian Banu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Ieșiți în stradă, elevii liceului de coregrafie Floria Capsali au reușit, prin dansul lor printre nămeții de zăpadă cocoțați pe trotuarele capitalei României, să împiedice conducerea sistemului de educație de la un gest care ar fi apropiat sfârșitul uneia dintre puținele școli vocaționale de balet din țară.

Profesoara de coregrafie din Köln Natalia Murariu, fostă primă balerină a Operei Române, cunoscută publicului bucureștean sub numele de Natașa Trăistaru, se teme, însă, că decizia nu este decât o amânare - temere împărtășită și de coregrafa Anca Tudor, profesoară la liceul Floria Capsali. Nimic nefondat în grija celor două, de vreme ce Marian Banu anunța, la finalul lui ianuarie, că „ce va fi la anul, vom discuta“. De altfel, a declarat Anca Tudor, într-o discuție purtată cu reporterii Deutsche Welle, „presiunile de distrugere a școlii continuă, reprezentanții instituțiilor locale agățându-se de chițibușuri pentru a ne intimida”.

Anul trecut, municipalitatea și reprezentanții inspectoratului luaseră în calcul să comaseze liceul de coregrafie cu cel de muzică. „Situația este inadmisibilă pentru un sistem educațional responsabil”, consideră Anca Tudor. Comasarea a două școli vocaționale într-un imobil care nici pentru o singură instituție de învățământ nu are spațiu suficient denotă „ignoranța celor care conduc educația națională”, este de părere profesoara coregrafă. În plus, completează profesorul Sergiu Anghel, de la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, primăria sectorului IV știa că imobilul în care se intenționa mutarea școlii de coregrafie „era în litigiu de retrocedare către familia Lipatti; i-ar fi pus pe cei de la liceul de coregrafie în fața unui fapt împlinit: nu ar mai fi putut să își continue cursurile în sediul acordat”.

Ieșirea în stradă, care a atras atenția presei de la București, a fost o soulție preferabilă căii memorandistice, aleasă de dascălii liceului, crede Sergiu Anghel. S-au făcut astfel valuri și s-a oprit comasarea celor două licee, dar situația școlii naționale de balet nu este nici pe departe rezolvată. Spațiul actual al liceului nu este cel mai eficient. Imobilul este impropriu profilului, școala nu dispune de propriile săli de cursuri vocaționale, astfel că elevii fac zilnic naveta între sediul în care se desfășoară orele de cultură generală și Opera Română, unde le-au fost oferite câteva săli în care să se desfășoare clasele de specializare.

„Este periculos pentru copii”, explică profesoara de coregrafie Anca Tudor. Cu toate aceste eforturi, „rezultatele sunt vizibile iar actul educațional nu este ratat”, punctează reprezentanta liceului. Aceasta nu înseamnă doar că toți absolvenții școlii își găsesc de lucru, unii dintre ei obțin chiar burse de continuare a studiilor post-liceale în mari centre ale baletului internațional - la Moscova, Viena sau Londra. Există, ca și în alte domenii în care școala românească produce performeri, o hemoragie de valori, dar, într-o lume globalizată, specialiștii circulă liber. Chiar și Opera Română a angajat balerini străini, la cea mai recentă selecție pe care a organizat-o. O parte dintre cei care pleacă în străinătate la sfârșitul studiilor revin, după o vreme, în țară - profesori, regizori, coregrafi. Mai mult, chiar, explică Anca Tudor, au existat și situații în care liceul Floria Capsali a primit cereri din partea unor elevi din Italia sau Japonia „dar nu le-a putut onora din cauza mizeriei de la cămin și școală”.

Printre numele mari care s-au format la liceul Floria Capsali și care, deși au plecat în străinătate, revin deseori să pună umărul la menținerea calității școlii naționale de coregrafie se numără Cristina Hamel și Gigi Căciuleanu.

„Sunt bani. Dar s-a tergiversat găsirea unei locații până s-a îngropat momentul prielnic”, este de părere Sergiu Anghel, care susţine că au existat două proiecte de construcție a unui liceu de coregrafie. Dacă primul a fost abandonat odată cu planurile de sistematizare de după cutremurul din 1977, „e cel puțin ciudat că cel de-al doilea nu a fost continuat și finalizat în 2013”, a comentat Anghel.

„Ne gândim și la criza economică dar și la cea spirituală, mult mai gravă, mult mai periculoasă”, avertizează Anca Tudor, convinsă că pentru a menține liceul de coregrafie la nivelul performanțelor actuale nu este nevoie de mulți bani. „E bine că Guvernul a găsit 20 de milioane de euro pentru a ajuta la refacerea structurii învățământului din Republica Moldova. E posibil să existe resurse și pentru liceul Floria Capsali”, care, crede Anca Tudor, „are o imagine foarte bună în lume”.