Poarta Brandenburg: Simbolul capitalei germane

Poarta Brandenburg aminteşte de evenimentul petrecut cu trei decenii în urmă, când cădea Zidul care scindase Germania şi Europa. Cu ocazia jubileului din acest an, artistul american Patrick Shearn a creat un fel de nor plutitor multicolor şi uşor ca fulgul. Acesta reuneşte 30.000 de dorinţe, amintiri şi mesaje din întreaga lume, îndemnând la reflecţie asupra semnificaţiei graniţelor.

Până în secolul al XIX-lea, Berlinul era înconjurat de un zid menit a permite controlul vamal. În oraş se putea intra prin una din cele 18 porţi, dărâmate, între timp, cu excepţia uneia singure: Poarta Brandenburg (Brandenburger Tor). Astăzi poarta reprezintă principala atracţie turistică a capitalei germane, fotografiată de turiştii de pretutindeni.

În imaginea datând din 1764 se vede poarta care se afla iniţial pe locul celei de astăzi. În 1788, regele prusac Friedrich Wilhelm al II-lea a dat în lucru o nouă poartă, iar arhitectul Carl Gotthard Langhans s-a lăsat inspirat de poarta monumentală de pe Acropole. Berlinul a fost supranumit Atena de pe malurile râului Spree, fiind în secolul al XVIII-lea un important centru cultural european.

În anul 1793 porţii i-a fost adăugată celebra Cvadrigă, realizată de sculptorul Johann Gottfried Schadow. Carul triumfal, tras de patru cai, este condus nu de zeiţa Victoriei, ci de cea a Păcii, în mitologia elenă, Eirene. Aşadar, iniţial Brandenburger Tor a fost o Poartă a Păcii.

Nu a durat mult şi Poarta Păcii a devenit cadru de război. În anul 1806, după ce Prusia a fost învinsă de trupele lui Napoleon, soldaţii francezi au mărşăluit victorioşi prin Poarta Brandenburg. Napoleon a decis să trimită Cvadriga la Paris, ca pradă de război, pentru a fi expusă public. Fapt care nu s-a întâmplat însă.

După înfrângerea trupelor napoleoniene de către prusaci, în 1814, generalul Ernst von Pfuel a readus Cvadriga acasă. Artistul prusac Karl Friedrich Schinkel a modificat Poarta Brandenburg, înlocuind zeiţa Păcii cu cea a Victoriei, purtând însemnele prusace Vulturul şi Crucea de Fier.

Naziştii au folosit Poarta Brandenburg în scop propagandistic. În ianuarie 1933, preluarea puterii de către nazişti a fost marcată de un marş cu făclii prin Poarta Brandenburg. Berlinul urma să devină, potrivit vizunii lui Adolf Hitler, "Capitala lumii Germania". În vederea construirii unui impunător arc de triumf, urmau să fie demolate mai multe construcţii. Nu însă şi Poarta Brandenburg.

La finle celui de-al Doilea Război mondial, Poarta Brandenburg era puternic avariată. În oraşul, de acum divizat, s-a păstrat în sectorul sovietic. Din 1945 şi până în 1957, deasupra ruinei a fluturat steagul sovietic, iar mai târziu cel al RDG. Doar unul din cele patru capete de cal a rămas nedistrus. Acesta este expus în Märkisches Museum din Berlin.

În pofida divergenţelor ideologice, RDG şi RFG au colaborat în vederea restaurării monumentului. Din fericire s-a păstrat un mulaj de ghips al carului triumfal făcut în 1942. Cvadriga a putut fi returnată în bronz şi reinstalată festiv pe Poarta Brandenburg în 1957. Ce-i drept, o jumătate de an mai târziu, regimul comunist estgerman a înlăturat Vulturul Prusac şi Crucea de Fier.

Pe 13 august 1961, a fost ridicat Zidul Berlinului, find blocată şi intrarea în Poarta Brandenburg din partea vestică a oraşului. Zidul făcea un arc în jurul porţii. Cu excepţia grănicerilor, nimeni nu se putea apropia de Poarta Brandenburg nici dinspre est. Edificiul a devenit astfel un simbol al divizării Germaniei.

Pe 12 iunie 1987, preşedintele SUA de la vremea aceea, Ronald Reagan, rostea în faţa Porţii Brandenburg imperativul intrat în istorie: "Mr. Gorbatschow, tear down this wall!" (Domnule Gorbaciov, dărâmaţi acest zid!"). Prin difuzoare, cuvintele sale au putut fi auzite şi în Berlinul răsăritean.

Pe 9 noiembrie 1989, mii de oameni petreceau euforici în faţa Porţii Brandenburg. Simbolul divizării de odinioară a devenit simbolul reunificării. La cumpăna anilor 1989/1990, Cvadriga a suferit deteriorări, unele părţi fiind chiar furate. Cu ocazia reparaţiilor ulterioare au revenit la locul lor şi simbolurile prusace: Vulturul şi Crucea de Fier.

În fiecare toamnă, în timpul Festivalului Luminilor (Festival of Lights), Poarta Brandenburg este iluminată feeric. În iunie 2016, poarta a fost îmbrăcată în culorile curcubeului, în semn de solidaritate cu victimele atacului homofob dintr-un club de noapte din Orlando, SUA.

Turişti din lumea întreagă poposesc la Poarta Brandenburg pentru a se fotografia cu acest celebru edificiu, a petrece revelionul, a asista la concerte, discursuri sau pentru a participa la demonstraţii. În timpul Campionatului Mondial de Fotbal din 2016, Poarta Brandenburg a fost un important loc de întâlnire al fanilor.

Poarta Brandenburg este şi un monument în amintirea convulsiilor din Europa ultimelor două secole. Edificiul a cunoscut atât război, cât şi pace. De el se leagă, ca de niciun alt monument din Germania, speranţele într-un viitor paşnic. În imagine: festivităţile consacrate aniversării a 25 de ani de la căderea Zidului Berlinului.