Politica românească după semnarea Tratatului de aderare

Fostul minstru al Justiţiei, Cristian Diaconescu a explicat că Mircea Geoană atunci cînd a propus un referendum pe tema Tratatului de aderare nu a dorit decît să amplifice gradul de informare publică asupra problemelor integrării. Aşadar nu vom asista la o dispută pe tema unui referendum, cu atît mai mult cu cît referendumul privind Constituţia revizuită a inclus tema integrăii europene. La vremea respectivă s-a observat că asimilarea amendamentelor la Constituţie cu opţiunea pentru integrarea europeană este abuzivă şi că are scopuri propagandistice. Guvernul Năstase dorea să dea impresia că în România se produc modificări de substanţă şi care au un larg suport popular.

Cert este că PSD în modificările aduse Constituţiei a implicat faptul că ratificarea Tratatului de aderare la UE se va face în Parlament. Aşadar anunţul preşedintelui Traian Băsescu nu poate deveni acum subiect de dispută, atîta numai că evenimentul de ieri de la Luxemburg a iscat inevitabile gelozii politice.

Guvernanţii de ieri, care încheiaseră negocierile de adeare în decembrie anul trecut şi-ar fi dorit să participe ei la semnarea Tratatului. Ce-i drept un reprezentant al admnistraţiei PSD a semnat totuşi alături de politicienii Alianţei DA şi anume negociatorul şef, Leonard Orban, care fusese adjunctul lui Vasile Puşcas în guvernarea anterioară.

Adrian Năstase cel putin a declarata, la reuniunea miniştrilor care au făcut parte din Cabinetul său, că semnarea Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană este "în sine, o victorie a performanţei Guvernului PSD". Iar Mircea Geoană spusese şi el ca e fericit că împreună cu Adrian Năstase, cu Vasile Puşcaş şi cu ceilalţi colegi a reuşit să închidă negocierile în decembrie, evitînd astfel riscul unui derapaj.

A existat totuşi în tonul politicienilor români, fie ei de la Putere sau din Opoziţie o anumită discreţie, întrucît se ştie că UE a grăbit procesul aderării României chiar şi atunci cînd avea motive să-l întîrzie. De exemplu, UE a închis negocierile de aderare cu guvernul PSD anul trecut, cu toate că justiţia românească se afla într-o situaţie dramatică de corupţie şi de dezorganizare. Adrian Năstase a explicat ieri la un post de televiziune că Günter Verheugen a avut un rol major în grăbirea procesului graţie sensibilităţilor sale socialiste şi a influenţei sale politice. Integrarea europeană a României este marcată de ambiguităţi şi inconsecvenţe pe care nimeni nu mai are astăzi interesul sa le scoată la iveală. Aşadar la Bucureşti rivalităţile interne, oricît de acute ar fi ele, ocolesc şi vor ocoli pe mai departe aspectul integrării europene.