Poporul i-a transmis lui Igor Dodon un ultim avertisment

Ei au răspuns astfel apelului lansat de președintele ales, Maia Sandu, după ce o majoritate parlamentară, formată din transfugi și penali, s-a constituit în jurul fracțiunii PSRM și a votat abuziv câteva pachete de legi în măsură să destabilizeze țara și să alimenteze schemele de contrabandă.

MAI a mobilizat forțe impresionante în jurul Guvernului, deși e duminică, iar clădirea e pustie. O dubiță a poliției, dotată cu amplificatoare, sonoriza un avertisment despre răspunderea pe care o poartă cei care participă la manifestație pe timp de pandemie. Asta nu i-a intimidat pe protestatari, care au umplut Piața Marii Adunări Naționale imediat după ce s-a dat start manifestației prin intonarea imnului de stat. „Acest Guvern, controlat de Dodon, este mai periculos pentru noi decât pandemia”, a menționat vicepreședintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu.

Pe scenă au avut acces doar liderii pro-europeni și unioniști

Mitingul de duminică a fost susținut de toate partidele anti-Dodon, inclusiv de PDM, care l-a ajutat pe Dodon să dea jos guvernul Maiei Sandu în noiembrie 2019 și să învestească actualul guvern subordonat PSRM. Și-a îndemnat susținătorii să vină la protestul anti-Dodon-Șor și liderul Pro-Moldova, Andrian Candu, finul oligarhului fugar, Vlad Plahotniuc, dar și liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, perceput ca politician de stânga, cu relații în Federația Rusă. Deși s-a anunțat că este un protest al unității oamenilor contra corupției de la guvernare, niciunul dintre liderii PDM, Pro-Moldova și „Partidul Nostru” nu a ajuns pe scenă cu discursuri. În fața mulțimii au urcat, pe rând, liderii partidelor pro-europene și unioniste: Maia Sandu (lider PAS), Alexandru Slusari (vicepreședintele Platformei DA), Octavian Țîcu (lider PUN) și Dorin Chirtoacă (lider PL), oameni simpli, agricultori și oameni din Autonomia Găgăuză, care au blamat corupția din actualul Parlament și au pledat pentru alegeri anticipate.

Cea mai scurtă cale spre alegeri parlamentare anticipate este demisia Guvernului. În cazul imposibilității învestirii unui nou guvern, președintele dizolvă Parlamentul și stabilește data alegerilor anticipate. Maia Sandu a discutat scenariul cu premierul Ion Chicu. Acesta a spus că „împărtășește pe deplin opinia președintelui ales” în ceea ce privește necesitatea dizolvării urgente a actualului Legislativ, dar ezită să demisioneze.

Curtea Constituțională urmează să valideze mandatul noului președinte al Republicii Moldova pe data de 10 decembrie. Ceremonia de învestire este programată pentru data de 24 decembrie. Protestatarii i-au cerut duminică Maiei Sandu să depună jurământul și să preia atribuțiile de presedinte chiar în ziua în care îi va fi validat mandatul – nu pe 24 decembrie. Oficial însă, președintele în exercițiu, Igor Dodon, se consideră în funcție până pe 23 decembrie, zi în care, cu patru ani în urmă, a depus jurământul.

Maia Sandu: „Securitatea statului este în pericol”

„Supărat că nu a reușit să amăgească oamenii și de data aceasta, Igor Dodon încearcă să dea foc la țară, să provoace haos, să ne țină în izolare internațională și să facă viața oamenilor și mai grea. Așa încearcă să se răzbune pe oameni pentru că nu l-au votat. Așa încearcă să se țină de putere”, a menționat, la miting, președintele ales Maia Sandu.

Potrivit ei, „această majoritate PSRM-ȘOR este formată din deputați care au participat la furtul miliardului, care au reușit să se vândă de trei ori pe perioada unui mandat, din deputați care slujesc lui Dodon, nu poporului. Această majoritate adoptă în grabă legi cu încălcarea tuturor normelor, cu încălcarea Constituției, legi împotriva cetățenilor. Legile adoptate de ei în aceste zile reprezintă un risc pentru securitatea statului. Aceste legi vin să reducă din puterea președintelui, ca să nu putem lupta împotriva corupției”, a adăugat Maia Sandu, cerând demisia Guvernului ca cea mai scurtă cale spre anticipate. „Suntem nevoiți să ieșim în stradă, pe timp de pandemie, din cauza unor infractori, care în loc să stea la pușcărie, stau în Parlament”, a conchis președintele ales.

Participanții la protest au votat o rezoluție prin care cer demisia imediată a Guvernului și declanșarea procedurii de dizolvare a Parlamentului. Potrivit documentului, „acest guvern este promotorul schemelor ilegale prin care continuă să fie furați banii publici, iar populaţia continuă să fie sărăcită. (…) Acest legislativ, creația regimului oligarhic Plahotniuc-Dodon (emanația sistemului electoral mixt – n.n.), şi-a pierdut definitiv legitimitatea şi a ajuns să fie o sursă de instabilitate politică, economică şi socială nu numai pe plan intern, dar şi regional. El nu mai reprezintă voinţa cetăţenilor şi nu mai are dreptul să reprezinte poporul Republicii Moldova. De aceea, trebuie dizolvat urgent în conformitate cu Constituţia”. 

UE: Legi votate abuziv de oameni implicați în corupție și în frauda bancară 

De asemenea, manifestanții au cerut anularea pachetului de legi, votat în mod abuziv, cu încălcarea oricăror norme şi proceduri, de către nou-formata majoritate parlamentară PSRM-ŞOR. „Cerem de urgență anularea legii care în mod abuziv privează instituţia prezidenţială de prerogativele sale constituţionale şi toate legile care contravin parcursului european al Republicii Moldova, aduc prejudicii economice cetăţenilor şi slăbesc securitatea statului”.

Cei de la PAS menționează că acesta este ultimul avertisment pentru Igor Dodon și că, dacă guvernarea nu va recurge imediat la îndeplinirea revendicărilor, vor urma „acțiuni necesare, dar constituționale și conforme actelor internaționale în vederea contracarării uzurpării puterii de stat”.

În legătură cu votarea controversatelor legi pe data de 3 decembrie de către majoritatea PSRM+ȘOR, Uniunea Europeană a venit cu o reacție dură la adresa autorităților moldovene. UE a remarcat că „votarea a avut loc într-un mod care nu respectă procedurile parlamentare necesare. Mai mult, votarea a fost susținută de oameni identificați ca fiind implicați în corupție și în frauda bancară din 2014, iar acest lucru prezintă, de asemenea, riscul ca legislația să poată servi intereselor particulare”. De asemenea, UE menționează că „aceste propuneri legislative au fost depuse la numai două săptămâni după ce poporul Republicii Moldova a ales un nou președinte. Alegerile au avut loc în așteptarea ca viitorul președinte să își poată exercita funcțiile conform Constituției în baza căreia a fost ales. Prin urmare, este esențial ca orice modificare cu privire la aceste funcții și puteri prezidențiale să respecte procedurile necesare, prevăzute legal, inclusiv în ce privește controlul democratic”.