1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Preşedintele şi modificarea Constituţiei

Horaţiu Pepine11 noiembrie 2005

Preşedintele Traian Băsescu a avut joi o primă rundă de consultări cu specialişti din mediul academic şi cu organizaţii neguvernamentale active în domeniul reformelor instituţionale pe tema modificării Constituţiei.

https://p.dw.com/p/B31x
Imagine: dw-tv

Preşedintele lansase iniţial ideea parlamentului monocameral, dar ulterior proiectul a luat amploare. Apărută oarecum întîmplător ideea monocameralismului a redeschis discuţia despre modificarea Constituţiei în toate aspectele problematice. La consultările de la Cotroceni a fost vorba, aşadar, nu doar despre monocameralism, dar şi despre un alt subiect care provoacă dificultăţi permanente în politica românească şi anume raporturile dintre preşedinte şi primul ministru. Trei au fost subiectele importante: 1. reforma electorală şi adoptarea sistemului uninominal; 2. trecerea la monocameralism şi 3. alegerea mai clară între un sistem parlamentar şi unul prezidenţial.

În ceea ce priveşte ultimul aspect, deşi nu s-a pronunţat în mod direct şi definitiv, preşedintele Traian Băsescu preferă sistemul prezidenţial, pe care încearcă de altminteri să-l întrupeze chiar şi astăzi în cadrele constrîngătoare ale Constituţiei actuale.

Preşedintele a intervenit recent în chestiunea Bugetului educaţiei, act încadrabil într-un sistem prezidenţial. Traian Băsescu găseşte însă şi în modelul actual argumente pentru conduita sa de vreme ce Articolul 80 al Constituţiei precizează că “Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”.

Intervenţia preşedintelui pune însă Guvernul într-o mare dificultate. Traian Băsescu a spus răspicat că se pronunţă pentru un buget de 5 % din PIB începînd din 2006 ca să se ajungă la capătul mandatului la 6% la sută din PIB şi a investit în funcţie un nou ministru al Educaţiei care a promis solemn să urmeze acest program. Atîta doar că nu ministrul Educaţiei are răspunderea întreagă a Bugetului de Stat, ci primul ministru şi guvernul în întregul sau. De aceea intervenţia Preşedintelui este egală cu o subordonare a Guvernului.

Traian Băsescu se bucură astăzi de o mare credibilitate publică întrucît a intervenit chiar împotriva propriului guvern atunci cînd a fost vorba de separaţia puterilor în stat, de combaterea corupţiei din vămi sau de liberalizări dureroase pentru cetăţenii săraci. De aceea, dacă lucrurile vor evolua la fel ca pînă acum, este de presupus că majoritatea cetăţenilor ţării vor opta la un referendum pentru un sistem prezidenţial. Primul ministru Călin Popescu Tăriceanu şi-a cheltuit creditul din multe motive şi el este privit astăzi de multă lume ca un şef de guvern slab, condus din umbră de oligarhia economică, ceea ce nu poate fi pe gustul naţiunii. Dacă România ar fi avut un prim ministru puternic alegerea ar fi fost mult mai dificilă. De fapt dezbaterea nici măcar nu a început şi mediul social frămîntat de proteste şi de greve nici nu este prea favorabil.