Preşedintele Georgiei preia din nou iniţiativa

Anticipatele par a fi un cadou prezidenţial oferit criticilor regimului, care demonstrează de o săptămână împotriva stilului autoritar de conducere al potentatului de la Tbilisi şi împotriva eşuării campaniei guvernamentale de combatere a sărăciei.

În mod normal, mandatul preşedintelui Michail Saakaşvili, 39 de ani, ar urma să se încheie abia în ianuarie 2009. Totuşi, termenul prezidenţialelor dimpreună cu alegeri legislative a fost stabilit pentru toamna anului viitor. Mai mult decât atât, Saakaşvili, a anunţat ieri într-un discurs televizat, că va organiza un referendum privind ţinerea alegerilor parlamentare în primăvara viitoare. Dacă electoratul nu va considera oportun acest pas, scrutinul legislativ se va desfăşura în toamnă.

Nu este încă limpede ce a determinat această decizie a preşedintelui gruzin. Probabil că prin această măsură el vrea să ia opoziţiei vântul din pânze şi consideră că va putea obţine un nou mandat în contextul absenţei unui contra-candidat cu reale şanse de câştig.

Cert este că demonstraţiile anti-prezidenţiale au debutat în urmă cu o săptămână, cu solicitarea desfăşurării de alegeri parlamentare anticipate în primăvara viitoare. Cu două zile în urmă, miercuri, serviciile de securitate georgiene au tăbărât asupra demonstranţilor. Mai bine de 500 de protestatari, între care şi ziarişti, au necesitat îngrijiri medicale, după ce forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene, gloanţe de cauciuc şi bastoane, în scopul dispersării mulţimii. Partidele de opoziţie din Georgia au cerut prudenţă din partea simpatizanţilor, arătând că demonstraţiile devin periculoase în împrejurarea stării de necesitate şi a suspendării dreptului la întrunire.

Tina Hidasheli, din partea Partidului Republican gruzin, a anunţat însă continuarea acţiunilor de protest după încetarea stării de asediu, proclamate miercuri seară. Şcolile şi universităţile rămân închise până la finele acestei săptămâni. Posturile de televiziune private şi critice la adresa regimului au fost constrânse să-şi suspende emisiunile, singura televiziune rămasă în funcţiune fiind cea de stat.

În capitala Tbilisi, starea de asediu a fost transpusă în practică energic. Unele linii de metrou au fost închise ieri, la fel ca circulaţia pe arterele principale. Unităţi speciale de poliţie patrulează în faţa clădirii parlamentului şi pe bulevardul central Rustaveli. Forul legislativ, care are îndatorirea de a decide asupra stării de asediu se întruneşte în şedinţă astăzi.

Saakaşvili şi-a justificat viguroasele decizii din ultimele zile printr-o preconizată lovitură de stat în spatele căreia s-ar afla Rusia. De aceea, el intenţionează să expulzeze din ţară trei diplomaţi ruşi. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, Mihail Kamynin, a respins aceste acuzaţii, anunţând o reacţie dură a Rusiei în cazul expulzării diplomaţilor.

Kamynin a declarat: „ Întâlnirea vice-ministrului rus de externe cu ambasadorul Georgiei la Moscova tocmai a luat sfârşit. Ambasadorului gruzin i s-a explicat că Federaţia Rusă a decis, ca urmare a acţiunii neprieteneşti a Georgiei, să declare trei diplomaţi gruzini persona non grata. De asemenea, ambasadorului i s-a explicat că toate acuzaţiile guvernului de la Tbilisi, privind amestecul Rusiei în treburile interne ale ţării, sunt nefondate. Este numai o încercare a responsabililor georgieni de a-şi ascunde propria neputinţă.”

UE, NATO şi OSCE şi-au manifestat îngrijorarea faţă de instituirea stării de necesitate, criticând mai ales îngrădirea libertăţii presei. Aceste organizaţii cer responsabililor din fosta republică sovietică să intre în dialog cu opoziţia.