Preşedintele Putin îşi dă arama pe faţă

Fostul campion mondial la şah Garry Kasparow, unul din iniţiatorii demonstraţiilor anti-Putin s-a numărat şi el printre cei arestaţi temporar. După punerea sa în libertate el a declarat în această dimineaţă postului de televiziune CNN: „Acest număr creşte continuu şi oamenii se arată hotărîţi să ia parte la demonstraţii chiar dacă ştiu că ele prezintă un mare pericol pentru siguranţa lor fizică”. Contrar opiniei fostului campion mondial al sportului minţii, autorităţile ruse declară oficial că intervenţia poliţiei a fost conformă.

Regimul Putin îşi arată adevărata faţă

Sau cu alte cuvinte lupul păru-şi schimbă dar năravul ba. Indiferent de numărul demonstranţilor care s-au întrunit la finele săptămînii pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de politica Şefului Kremlinului, metodele de reprimare la care a recurs poliţia pentru a-i intimida şi împrăştia pe opozanţi au fost aceleaşi. Si nu dintre cele mai blînde.

Dar Kremlinul nu se sinchiseşte că opinia publică internaţională este consternată, revoltată, că Uniunea Europeană revendică cu insistenţă respectarea libertăţii de opinie şi a dreptului de a demonstra paşnic. Rusia este o superputere în materie de resurse energetice, este deplin conştientă de acest statut, este independentă şi puternică. Toate acestea par ao face imună la criticile internaţionale.

Rusia are nevoie de o mînă de fier

De ce ? Pur şi simplu pentru a nu ajunge ca Ucraina, unde cel puţin din perspectiva Kremlinului, ar domni haosul. Chiar aşa să fie? In ţara vecină se demonstrează paşnic, portocaliu împotriva albastru-galben. Şi ce face poliţia? Este scumpă la vedere. Aşa încît aroganţa cu care este denigrată Ucraina este cu totul deplasată: ucrainenii sunt mai avansaţi pe calea democraţiei şi a exerciţiilor de libertate. Iar Rusia în loc să recupereze aceest decalaj, este împinsă de conducerea Kremlinului înapoi în anii 80. Desigur din punct de vedere politic, fiindcă economia merge bine înainte.

Dovezile reculului politic sunt la îndemîna oricui: mass media este cotrolată, camera inferioară şi cea superioară a parlamentului rus se află în mîna partidului preşedintelui Putin, adversarii sistemului îşi pun viaţa în pericol protestînd, serviciile secrete au redevenit puternice, spionajul şi delaţiunile sunt la ordinea zilei, militanţii pentru drepturile omului sunt puşi sub urmărire ca odinioară Andrei Sacharow in timpul fostei Uniuni Sovietice. Există însă o deosebire între Rusia de azi şi cea comunistă: pe-atunci cetăţenii erau conştienţi că trăiesc într-un sistem care recurge la constrîngeri şi represiune.

Populaţia este de acord cu preşedintele Putin

Astăzi dimpotrivă, majoritatea cetăţenilor Rusiei salută felul în care Vladimir Putin ţine în mîini destinele ţării. Iar dacă ar candida pentru a treia oară la funcţia de preşedinte ar putea conta pe 70% din voturi. Această popularitate se datorează şi mass media autohtone, în special televiziunii unde protestele de la finele săptămînii au fost pomenite în treacăt iar telespectatorilor nu le-a fost dat să vadă scenele de reprimare violentă.

Ce s-a întîmplat cu Rusia? În 1991 sute de mii de cetăţeni au ieşit în stradă după puciul împotriva lui Gorbaciov pentru a demonstra în favoarea unei Rusii libere şi democratice. Azi majoritatea cetăţenilor sunt apolitici şi dezinteresaţi. Această stare de spirit este abil instrumentalizată de Kremlin care apelînd la recuzita comunismului de altă dată, invocă amestecul străinătăţii în aţîţarea neliniştilor care oricum, vor continua.

Iar arestările operate în rîndul demonstranţilor, inclusiv a fostului campion mondial de şah Garry Kasparov, ca şi reprimarea brutală a protestatarilor de către poliţie, a avut un efect coagulant asupra unei opoziţii pînă nu demult scindate. Din perspectiva apropiatelor alegeri parlamentare şi prezidenţiale este foarte important ca forţele ei să rămînă unite.