Preţioşii anonimi ai cărţii

Cărui iubitor de carte nu-i sunt oare cunoscute coperţile în verde adânc marin din seria operelor complete ale lui Carl Gustav Jung? Sau volumele cu numele impozant al lui Arthur Schopenhauer exhibat pe tarabele buchiniştilor de la Universitate? Uneori scoatem bani grei din buzunar pentru a citi plămada unor astfel de minţi geniale, şi suntem recunoscători efortului lor. Dar câţi dintre noi am gândit măcar un “mulţumesc” acelor oameni cărora le datorăm accesibilitatea unor mari autori în limba română? Când Jung ne vorbeşte în cuvinte româneşti, merituosul este ascuns undeva între coperta unu şi pagina de cuprins, un nume anonim sub titulatura de traducător. Din fericire, săptămâna trecută în cadrul târgului de carte Bookfest, aceste nume nedrept anonime au fost aduse la lumină cu ocazia decernării Premiilor “Allianz” pentru cele mai bune traduceri din germană în domeniul ştiinţelor umane.

MOTIVAŢIA

Doamna Catrinel Pleşu, preşedinta juriului, a accentuat semnificaţia recuperatoare a unui astfel de premiu: “Este vorba de un premiu destinat să dea traducerii şi traducătorului demnitatea lor legitimă, şi care sperăm va avea răsunetul necesar în România, unde traducătorul este considerat un personaj marginal, prost plătit şi de abia luat în seamă de vreme ce uneori nici nu e menţionat în materialele promoţionale ale editurilor sau în eventualele recenzii ”. Distincţiile au fost înmânate traducătorilor de către domnul Michael Thoss, preşedintele Allianz Kulturstiftung: “Este a doua oară când decernăm acest premiu pentru traduceri, întâia oară am făcut-o la târgul de carte de la Varşovia. Decernăm acest premiu pentru că de integrarea culturală europeană ţine acest domeniu al multilingvismului şi prin asta sunt europenii puternici în faţa celorlalte puteri ale omenirii “.

PREŢIOŞII ANONIMI IES LA LUMINĂ!

Doamna Maria-Magdalena Anghelescu, pentru traducerea lui Horst Bredekamp “ Nostalgia antichităţii şi cultul maşinilor”, doamna Viorica Nişcov pentru o traducere din C.G.Jung “Despre psihologia religiei occidentale şi a celei orientale”, şi domnul Radu Gabriel Pârvu pentru un proiect de traducere a lui Arthur Schopenhauer, au fost declaraţi cei mai buni traducători din limba germană ai României.

LAUDATIO

Încheierea acestui eveniment special a fost punctată de cuvintele preşedintelui Institutului Cultural Român, domnul H.R.Patapievici: “Vreau să-i felicit pe toţi cei care au fost premiaţi, pentru că s-au aventurat într-o misiune pe care Mark Twain a definit-o ca fiind imposibilă spunând că germana nu e o limbă pe care o poţi învăţa pentru că ai nevoie de toată eternitatea pentru ca să o poţi pricepe bine. Ei bine, au învins eternitatea şi îi felicit pentru că au făcut-o. Aş vrea să-i mulţumesc lui Michael Thoss şi lui Allianz Kulturstiftung pentru această senzaţională iniţiativă care spune ceva despre Germania, şi în oglindă spune ceva despre România. În Germania nu cred că există vreo firmă privată mare care să nu aibă o fundaţie care să sprijine cultura umanistă. Astăzi banii se scot din ştiinţă şi din tehnologie. Dar aceste fundaţii care sunt făcute de firme care câştigă din tehnologie şi din ştiinţă premiază constant prin sprijinul financiar pe care-l oferă, cultura umanistă. Spun că zice ceva despre noi în oglindă, pentru că la noi aşa ceva nu s-a întâmplat...încă. Şi sper să emulăm anume cu germanii şi să avem aşa ceva. Domnul Thoss s-a întrebat de ce atât de târziu este tradus Schopenhauer în limba română. Răspunsul este destul de antipatic: pentru că abia acum există atât de puţini vorbitori de limbă germană, ca să fie nevoie de traduceri pentru citirea lui Schopenhauer.”

Într-adevăr, rătăciţi printre vorbitorii de engleză şi franceză, românii prieteni ai limbii germane sunt din ce în ce mai rari. Dar pentru toţi ceilalţi iubitori ai literaturii şi filozofiei germane, porţile acestei culturi rămân în mod minunat deschise datorită acelor oameni peste ale căror nume trecem de obicei cu indiferenţă. Lor, traducătorilor, le suntem datori cu o reverenţă.