Prima victorie a lui Kliciko în arena politică

Sub titlul "Drumul cel bun împotriva excluziunii sociale", cotidianul KÖLNER STADT-ANZEIGER consideră că puţinele oraşe germane mari care se confruntă cu urmările aşa-zisei migraţii din motive de sărăcie au nevoie de bani mai mulţi pentru rezolvarea problemei. "Mai mulţi bani pentru asistenţă medicală, mai mulţi bani pentru cursuri de limbă germană, pentru educaţie şi formare profesională. Oraşele respective trebuie aduse în situaţia de a asigura tuturor copiilor de imigranţi dreptul la educaţie şcolară". Fiecare euro investit în îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi de muncă ale imigranţilor este "bine investit, fiindcă este o iluzie să crezi că dacă le îngreunezi viaţa, imigranţii vor părăsi din nou Germania". Politica de marginalizare "nu duce finalmente decât la apariţia unei societăţi paralele, de care mulţi se tem", avertizează cotidianul renan.

SÜDDEUTSCHE ZEITUNG constată că opoziţia din Kiev respinge concesiile făcute de preşedintele Viktor Ianukovici. Deşi şeful statului l-a demis pe primul ministru şi a relaxat legislaţia privind libertatea de exprimare şi dreptul de a demonstra, opoziţia nu este satisfăcută. Vitali Kliciko, fostul campion mondial la box, în prezent lider al formaţiunii de opoziţie Udar, a declarat: "Nu trebuie să schimbăm doar guvernul, trebuie să schimbăm regulile jocului. Tabăra antiguvernamentală a anunţat că protestele vor continua şi cere în plus eliberarea tuturor demonstranţilor arestaţi de forţele de ordine în ultimele săptămâni şi luni.

Acelaşi cotidian care apare la München analizează înâlnirea care a avut loc în faţa tribunalului de la Haga, între foştii lideri, militar şi politic, ai sârbilor bosniaci - Radovan Karadzici şi Ratko Mladici. Fostul general Mladici a fost citat ca martor împotriva lui Karadzici dar nu a declarat nimic în faţa instanţei. "I-a făcut un ultim serviciu", comentează publicaţia.

Cotidianul DIE WELT titrază pe prima pagină, analizând criza din Ucraina, că Vitali Kliciko a obţinut prima sa victorie în arena politică. Referitor la relaţiile dintre UE şi Rusia, ziarul evidenţiază că UE este o mare putere din punct de vedere economic, şi nu Rusia. "Este adevărat, UE are nevoie de Rusia, dar Rusia are mult mai mare nevoie de UE. Acesta este adevărul fundamental în relaţiile dintre cei doi actori. De aceea, europenii au toate motivele să fie mult mai conştienţi de forţa proprie în relaţiile cu Kremlinul".

În loc de aceasta, însă, Bruxelles-ul tot întinde mâna Federaţiei Ruse, invitând-o la "dialog". Semestrial, cele două părţi se întâlnesc la o reuniune de vârf, dar "tristul ritual nu a adus niciodată rezultate de luat în seamă."

Sigur că ar fi mai simplu dacă Rusia ar putea fi câştigată ca partener de nădejde în cadrul "partneriatului strategic atât de frecvent invocat". Dar aceasta nu funcţionează. Dimpotrivă, prin şantajul şi ameninţările făcute la adresa Ucrainei, Putin a demonstrat din nou cât valorează în ochii săi democraţia şi dreptul la autodeterminare al unui stat.

Întregul spectacol ar trebui să fie un avertisment pentru occident. În plus, nu există motiv pentru a fi intimidat de pretenţiile de reprezentant al unei mari puteri, emise de liderul de la Kremlin. Este adevărat că unele state europene depind pe termen scurt de livrările de petrol şi gaz din Rusia şi că este nevoie de Moscova pentru soluţionarea unor crize şi conflicte cum ar fi cele din Iran şi Siria. "Dar fără UE, economia Rusiei, care se poate compara, ca mărime, cu cea a Italiei, s-ar prăbuşi", consideră cotidianul din Berlin.