1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

"Primirea fără limite de refugiați nu este posibilă"

Adelheid Feilcke/os15 februarie 2016

Ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, apără într-un interviu pentru DW decizia țării sale de a fixa o limită maximă privind numărul de refugiați acceptați. Măsura ar urma să aibă efecte pozitive pe termen lung.

https://p.dw.com/p/1HvUo
Ministrul austriac de Externe Sebastian Kurz
Ministrul austriac de Externe Sebastian KurzImagine: Getty Images/AFP/E. Dunand

DW: Posibilitatea ca Austria să închidă granițele pentru a bloca accesul refugiaților a fost criticată dur de țările vecine din sud. Acestea avertizează cu privire la producerea unui efect de domino. Ce aveți de transmis acestor țări?

Sebastian Kurz: Pe de o parte, suntem foarte strâns în contact cu aceste state. Înțeleg că decizia reprezintă o provocare pentru toate țările de pe această rută balcanică. Până acum, acestea au fost doar țări de tranzit, adică sarcina lor era să-i aducă pe refugiați cât mai repede de la o frontieră la cealaltă. Ceea ce este mult mai puțin solicitant în comparație cu țările care reprezintă punct de destinație pentru azilanți. Cunoaștem foarte bine această diferență, pentru că Austria s-a aflat deja în ambele situații: am fost atât țară de tranzit, cât și punct de destinație.

Primim cu plăcere sfaturi de la alții care fac mai mult decât noi în această problemă. Există însă o singură țară în UE care a primit un număr mai mare de refugiați decât noi, raportat la numărul total al populației. Este vorba de Suedia. Slovenia a preluat anul trecut doar 1000 de solicitanţi de azil, vecinii noștri cehi și mai puțin. Serbia nu a acceptat aproape niciun solicitant de azil, în Croația au fost primiți câteva sute. În comparație, Austria a acceptat 90.000 de cereri de azil în 2015.

Vreau să îi rog pe partenerii noștri europeni să înțeleagă că nu mai putem să primim alți 90.000 și anul acesta, de aceea am fost nevoiți să stabilim o limită maximă. Este vorba de 37.500 de noi azilanți pe care suntem pregătiți să îi primim în 2016. Adică mult mai mult decât toate țările de pe ruta balcanică luate îmreună. Suntem în legătură constantă cu aceste state și cred că întreg procesul de limitare a fluxului de refugiați trebuie să se desfășoare coordonat. Dar atât timp cât nu există o soluție europeană comună, suntem nevoiți să luăm singuri măsuri de limitare a numărului celor care ajung în Austria.

Statele vest-balcanice sunt declarate de proveniență sigură, însă multe dintre ele se tem că perspectivele lor de integrare europeană sunt tot mai slabe. Nu ar trebui făcut mai mult pentru integrarea mai rapidă a acestora?

Sper ca perspectivele lor europene să nu se diminueze. Austria face tot ce poate pentru a sprijini apropierea lor de UE. Cred că toți cei care cunosc aspectele geopolitice regionale înțeleg că pacea și securitatea în regiune influențează siguranța întregului bloc comunitar. Dacă aceste state nu mai au o perspectivă europeană, atunci situația în regiune s-ar putea înrăutăți. Iar țările din centrul Europei, precum Austria sau Germania, ar avea foarte mult de suferit în urma acestei evoluții.

Statele din grupul Vișegrad (Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria) cer ca granițele pe ruta balcanică să fie închise până în Macedonia. Ce părere aveți de această propunere?

Suntem foarte bine coordonați cu grupul Vișegrad. Am avut numeroase tentative de găsire a unei soluții europene comune la problema refugiaților, dar până acum nu am avut mare succes. Cred că e nevoie de un nou efort în acest sens și cred că ar fi un efect pozitiv pentru acest proces dacă am reuși să reducem numărul de refugiați în Europa centrală și pe întreaga rută balcanică.

Acesta ar fi un semnal important transmis traficanților de persoane și refugiaților economici că Europa este suprasolicitată și nu mai poate primi pe toată lumea, ceea ce îi va determina pe mai puțini să apuce calea Europei. Și mai cred că ar crește și disponibilitatea Greciei de a se lăsa ajutată în chestiunea refugiaților dacă ar vedea că ruta balcanică nu mai funcționează așa de bine ca în 2015; dacă Grecia nu ar mai fi doar o țară de tranzit în care niciun refugiat nu petrece mai mult de 24 de ore.

Vreți să împingeți înainte frontiera Schengen. Nu riscați mai degrabă să intrați în conflict cu Grecia decât să ajutați această țară?

Am încercat un an întreg să sprijinim Grecia. UE a făcut Atenei numeroase oferte refuzate de autoritățile elene. Nenumărate încercări. Până nu vom reuși să găsim o mare soluție comună, suntem obligați să acționăm la nivel național. Nu putem aștepta până vom fi total copleșiți. Nu vrem să fie așa, dar suntem nevoiți să o facem. Și este mai bine să ne punem de acord cu vecinii noștri, cu partenerii regionali, decât să luăm doar decizii la nivel național.

De aceea ne aflăm în strâns contact cu țările de pe ruta balcanică, nu doar noi, ci și statele din grupul Vișegrad, pentru a încerca să reducem fluxul de refugiați. Primirea lor fără limite în Europa nu va fi posibilă.

Sunt de părere că este oricum mai sustenabil să acționăm și să ajutăm direct la fața locului. Am văzut deja din exemplul Suediei ce se întâmplă dacă o țară este depășită de situație. Suedia a fost mereu deschizătoare de drumuri în domeniul politicilor de dezvoltare și a fost nevoită acum să reducă fondurile destinate acestui domeniu pentru a putea finanța cazarea refugiaților pe care i-a primit. N-ar fi mare problemă dacă acest lucru nu ar fi mult mai costisitor decât să-i ajutăm pe refugiați direct în țările lor.

Cu banii necesari întreținerii unui refugiat în Suedia se poate avea grijă de 20, 30, 40 de persoane în regiunile din care acestea provin. Este o mare diferență. Trebuie să renunțăm la ideea acceptării fără limite de refugiați și să ne concentrăm pe reducerea numărului acestora.

Sebastian Kurz este ministru de Externe al Austriei din decembrie 2013.

Interviul a fost realizat de Adelheid Feilcke, şefa departamentului DW-Europa, pe marginea Conferinței de Securitate de la München, alături de televiziunea ZDF.