Procesul exorciştilor

În primă instanţă, pedepsele au fost foarte aspre: 14 ani pentru preotul Daniel Corogeanu şi cîte 12 şi 10 ani pentru măicuţele care au contribuit şi ele la slujbele de exorcizare de la mînăstirea Tanacu. Ulterior, la primul recurs, Curtea de Apel Alba Iulia a redus pedepsele la jumătate. Dar acuzaţii au făcut din nou recurs la Înalta Curte, acolo unde au cerut iarăşi achitarea.

Procesul s-a încheiat marţi, cînd au fost epuizate pledoariile, iar sentinţa definitivă va fi dată în cel mult două săptămîni.

Într-un anumit sens cazul acesta fusese demult tranşat în dezbaterea publică care a izbucnit imediat după moartea măicuţei Irina Cornici. Atunci ziarişti şi scriitori de prestigiu au formulat în marea lor majoritate o condamnare aspră a călugărilor, acuzîndu-i de obscurantism criminal şi practici iraţionale de tip medieval. Nicolae Manolescu, de pildă, unul dintre cei mai prestigioşi intelectuali din România, a fost extrem de sever, el aducînd în sprijinul său şi autoritatea unui Pascal Bruckner, care a venit special în România ca să relateze despre acest caz de dramatică înapoiere, cum a fost el prezentat.

Cu toate acestea au existat şi opinii diferite şi mai nuanţate. Jurnalista de la BBC, Tatiana Niculescu Bran a scris o carte după îndelungate investigaţii şi multe interviuri în care a cautat să pună în lumină complexitatea greu de redus la termeni univoci ai îmbolnăvirii şi apoi morţii Irinei Corîci. Horia Roman Patapievici, într-una din emisiunile sale la TVR a comentat cazul împreună cu Tatiana Niculescu căutînd să arate conflictele de natură ideologică care rezidă în acest proces.

Într-adevăr, procesul a fost tranşat ideologic din prima clipă, călugării fiind consideraţi singurii vinovaţi nu pe baza probelor judiciare, ci a concepţiei dominante despre lume a societăţii de azi. În schimb, intelectualii conservatori au protestat reclamînd o examinare judiciară mai atentă şi nu o condamnare de principiu.

Acuzaţii au pretins ei înşişi că o vină ar trebui atribuită corpului medical, care a oferit în România nenumărate probe de indiferenţă cinică şi mal praxis. Maicuţa Irina Cornici ajunsese într-adevăr la mînăstire abia după ce medicii au admis, tacit, că este un caz fără speranţă. Aşadar, apărătorii călugătorilor au văzut în acest proces o formă de autoapărare a corpului medical şi, dincolo de împrejurările imediate, un complot al raţiunii laice împotriva raţiunii religioase, aflate de cîteva secole în defensivă.

În orice caz, dacă episodul tragic de la Tanacu a atras atenţia şi a provocat atîtea intervenţii pasionate este pentru că el a atins un nerv încă vital pentru lumea contemporană.