1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Procesul secolului în Spania a început la Madrid

Marc Koch / Ovidiu Suciu15 februarie 2007

Pe 11 martie 2004, teroriştii islamişti au detonat mai multe bombe în patru trenuri de navetişti în capitala spaniolă. 191 de oameni şi-au pierdut viaţa, 1824 au fost răniţi. Printre victime, şi 19 români.

https://p.dw.com/p/B1FD
Imagini din Madrid, 11 martie 2004
Imagini din Madrid, 11 martie 2004Imagine: AP

Şapte dintre terorişti s-au aruncat în aer imediat după atentate, în timpul unei razii a poliţiei, restul de 29 de inculpaţi stau de azi în faţa justiţiei şi pledează nevinovat. Pentru fiecare, procuratura cere câte 38.490 de ani de închisoare.

29 de inculpaţi trebuie să răspundă pentru atentatele din martie 2004 de la Madrid. Jumătate din ei sunt de origine marocană, 9 sunt spanioli, iar restul vin din ţări arabe. Doar cei 7 inculpaţi principali riscă o pedeapsă totală de 270.000 de ani de închisoare. Deşi dovezile, planificarea şi desfăşurarea atentatelor sunt deja clarificate, instanţa spaniolă va audia 600 de martori şi 100 de experţi.

Transparenţă totală

Din cauza teoriei conspiraţiei, potrivit căreia şi ETA a fost implicată în atacuri, judecătorul-şef a solicitat transparenţă totală pentru procesul-mamut. Acesta va fi transmis în direct la televiziune şi pe internet, toate documentele juridice vor fi inscripţionate pe dvd-uri. Victimele şi familiile acestora pot urmări procesul într-un loc special, sub asistenţă psihologică.

Angeles Dominguez este unul din supravieţuitorii atentatelor: “Suntem puţin emoţionaţi şi speriaţi. În primul rând pentru că nu ştim cine şi de ce a făcut asta.”

Întrebări la care se caută un răspuns

Se aşteaptă şi un răspuns la întrebarea de ce aceste atacuri nu au putut fi împiedicate, deşi mulţi dintre autori erau cunoscuţi deja de autorităţi drept extremişti, iar unii fuseseră chiar condamnaţi pentru aceasta. Motive în acest sens – tratarea defectuoasă a informaţiei şi colaborarea proastă dintre serviciile secrete.

În cele mai grave atentate din istoria Spaniei, 191 de persoane au fost ucise şi peste 1800 rănite. Trei zile mai târziu, la alegerile generale, guvernul conservator al lui Jose Maria Aznar, care a învinovăţit în mod eronat ETA pentru atacuri, a primit un vot de blam major, pierzând scrutinul în faţa socialiştilor.