1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cine face jocul Moscovei?

Vitalie Călugăreanu, DW-Chișinău14 septembrie 2015

Protestele din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău se radicalizează. Organizatorii au amenințat că vor recurge la nesupunere civică, vor organiza marșuri de protest și vor declanșa grevă generală

https://p.dw.com/p/1GW9j
Imagine: picture-alliance/AA/I. Zaharia

Zeci de mii de oameni au revenit duminică, 13 septembrie, în centrul Chișinăului pentru a participa la protestul-maraton împotriva corupției. Manifestația durează deja de o săptămână. Inițial, participanții au cerut demisia președintelui și a șefilor instituțiilor suspectate că ar fi tolerat conștient furtul unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești. Ulterior, însă, după ce au montat corturi în Piața Marii Adunări Naționale, manifestanții și-au extins lista de revendicări, solicitând inclusiv alegeri parlamentare anticipate și demisia Guvernului. „Plecați cu toții până nu e prea târziu!”, le-a cerut guvernanților Vasile Năstase, unul dintre liderii Platformei civice „Demnitate și Adevăr” (care și-a asumat protestul).

"Refuzul guvernanţilor de a îndeplini revendicările protestatarilor este o confirmare a incapacităţii statului capturat de a asigura un trai decent populației. Acordăm vot de blam guvernării oligarhice a Republicii Moldova", a menționat Andrei Năstase, un alt lideri al Platformei civice „Demnitate și Adevăr”. „Guvernanţii se joacă cu focul! Ei niciodată nu vor reuşi să înăbuşe furia oamenilor!”, consideră un alt lider-protestatar, Stanislav Pavlovschi. Organizatorii manifestației și-au radicalizat nu doar revendicările, dar și acțiunile și limbajul utilizat în aparițiile publice. Acesta a devenit mai virulent și chiar ofensator la adresa anumitor exponenți ai guvernării.

Au blocat televiziunea

Pe 11 septembrie, un grup de protestatari, majoritatea combatanți și veterani ai războiului de la Nistru, din 1992, au forțat postul public de televiziune să anuleze o emisiune la care urmau să participe liderii celor trei partide aflate la guvernare (Vlad Filat – PLDM, Marian Lupu – PDM și Mihai Ghimpu - PL). Potrivit „Moldova 1”, cei trei lideri politici urmau să vorbească despre protestele organizate de Platforma civică „Demnitate și Adevăr" și despre nemulțumirile cetățenilor în general. Administrația televiziunii a anunțat că a decis să anuleze emisiunea pentru a evita „tentativele de perturbare a ordinii publice, dar şi ca urmare a unor ameninţări primite la telefon”.

Duminică, 13 septembrie, manifestanții au votat o rezoluție în care anunță despre „diversificarea şi amplificarea acţiunilor de protest, inclusiv prin organizarea pichetelor şi marşurilor de protest”. În rezoluție, autoritățile sunt avertizate că la următoarea etapă se va recurge la nesupunere civică și va fi anunțată grevă generală.

Liderii protestatari își fac partid

În continuare, în rezoluția votată, se cere „consiliului marii adunări naționale” (grup format, în mare parte, din lideri ai Platformei civice „Demnitate și Adevăr”) „să purceadă la edificarea unei mișcări politice de alternativă și a unei liste nominale a unui guvern de încredere populară, care să utilizeze instrumentariul specific luptei politice pentru realizarea năzuințelor poporului Republicii Moldova exprimate și aprobate de Marea Adunare Națională”.

Programul noii mișcări politice și a garniturii de guvernare va avea la bază „realizarea revendicărilor Proclamaţiei Marii Adunări Naţionale din 6 septembrie 2015, precum şi demararea procesului de investigare şi tragere la răspundere penală a uzurpatorilor puterii de stat, a beneficiarilor furtului de miliarde şi a recuperării prejudiciilor cauzate”. Totuși, în aceeași rezoluție se spune că Platforma civică „Demnitate și Adevăr” va rămâne „o entitate neafiliată politic, având menirea luptei pentru o guvernare transparentă și democratică”.

Maia Sandu potențial lider național

Ex-ministrul educației, Maia Sandu, „expulzat” din arcul guvernamental după critici repetate la adresa guvernării din care făcea parte, al cărui nume este mereu aclamat de manifestanți în Piața Marii Adunări Naționale, a postat un nou mesaj de sprijin la adresa manifestanților pe pagina sa de pe o rețea de socializare. Ea își exprimă speranța că protestatarii vor ”forța” autoritățile să ”răspundă adecvat”: „Sper ca unitatea dobândită în ultimele zile să fie suficient de durabilă încât să ajungă să forţeze autorităţile să răspundă în mod adecvat cerinţelor legitime ale oamenilor", scrie Maia Sandu.

Moldau Maia Sandu Bildungsministerin
Maia SanduImagine: DW/C. Grigorita

Deși aparent calme și nederanjate de protestele din stradă, autoritățile încearcă să slăbească spiritul protestatar prin decizii oficiale și acțiuni neoficiale: s-a anunțat ieftinirea pâinii (după scumpirea de acum două săptămâni), a fost suspendată decizia de majorare a tarifelor la energia electrică și gazele naturale, iar premierul Valeriu Streleț și președintele Parlamentului, Andrian Candu, au anunțat „creșterea vitezei procesului legislativ”. Cei doi oficiali au anunțat că până la mijlocul lunii octombrie (până la ședința Consiliului de Asociere Republica Moldova – UE, programată pentru 19 octombrie la Chișinău), „legislația necesară prevăzută în Planul de implementare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană va fi aprobată”.

Puterea se activează, dar nu demisionează

Deputatul liberal-democrat, Vadim Pistrinciuc a recunoscut, în cadrul unei dezbateri publice, că odată cu declanșarea protestelor stradale guvernarea a intrat „într-un proces politic mai activ, fiind activizate nişte procese interne care să dea rezultate: „După astfel de acţiuni, lucrurile nu pot rămâne neschimbate. Astfel de acţiuni trebuie să aibă rezultate, dar nu e neapărat să aibă un rezultat radical”, a menționat Pistrinciuc, adăugând că alegerile anticipate nu reprezintă o soluție la complicațiile apărute. În opinia sa, problemele cronice cu care se confruntă Republica Moldova nu ţin de oameni, ci de sistem: „S-au schimbat guverne, dar sistemele au rămas aceleaşi. Politicienii trebuie să schimbe aceste sisteme, dar impulsul trebuie să vină de la societatea civilă”, consideră deputatul PLDM. „Am avut atâtea alegeri, încât nici nu ne temem de ele. Însă alegerile anticipate sunt un semnal de instabilitate puternică - un semnal pentru cei care nu-i vor binele ţării şi vor să deturneze definitiv cursul de integrare europeană”, a spus Pistrinciuc.

În ultima vreme, în presa rusă, se observă tendința de a prezenta manifestațiile pașnice de la Chișinău ca pe un nou potențial focar de conflict. Jurnaliștii ruși inventează scenarii apocaliptice pentru Moldova despre care spun că ar fi „plămădite” la Washington. Presa rusă scrie despre o inevitabilă confruntare armată similară Maidanului din Ucraina și despre dezghețarea conflictului de la Nistru - Rusia și Transnistria fiind, în opinia „scenariștilor” ruși, „amenințate de SUA și Uniunea Europeană, Ucraina și România”.

Apelul înțelepților

În legătură cu riscul escaladării situației, ex-președinții Republicii Moldova, Mircea Snegur și Petru Lucinschi, au transmis un apel comun în care cheamă autoritățile să nu pună „la încercare răbdarea oamenilor”. Potrivit lor, este inadmisibil ca guvernanții să se eschiveze de la discuții cu protestatarii, iar tărăgănarea dialogului constructiv ar putea agrava situația, care ar putea ieși de sub control:

„Firește, orice tratative trebuie pregătite minuțios de către experți, dar la faza finală va trebui să participe conducerea de vârf și liderii partidelor de la guvernare. Să nu punem la încercare răbdarea oamenilor! Ar fi un joc cât se poate de periculos, iar consecințele le cunoaștem cu toții din exemplele istoriei moderne de la vecinii mai îndepărtați și nu prea îndepărtați”, se arată în mesajul comun al celor doi ex-președinți. În opinia lor, „revendicările înaintate de protestatari necesită un anumit timp pentru a putea fi realizate - pentru aceasta este nevoie ca protestele să se deruleze numai în mod pașnic, civilizat, fără excese. În nici un caz nu trebuie să provocăm vreun conflict intern”, au atenționat Mircea Snegur și Petru Lucinschi.