Prudenţă la Bucureşti

Contrar obiceiului, în chestiunea Ucrainei, preşedintele şi Guvernul nu au purtat nicio dispută. A existat un acord de reţinere şi prudenţă. Totuşi Traian Băsescu a ieşit din cadrele comunicatelor standard de la Externe, acuzându-l pe preşedintele Viktor Ianukovici că poartă principala responsabilitate pentru escaladarea conflictului. Cu ceva timp în urmă, aflat la conferinţa de securitate de la Munchen, Traian Băsescu făcuse de asemenea un apel la preşedintele Ukrainei să nu recurgă la forţă. Cu toate acestea, impresia de ansamblu este că diplomaţia română păstrează o anumită rezervă, ezitând să tragă concluzii pripite şi să adopte poziţii prea avansate.

Miercuri seara preşedintele a sugerat că deţine informaţii mai detaliate despre desfăşurarea conflictului şi că, pe lângă grupările de opoziţie validate provizoriu de Occident, ar evolua pe teren şi forţe extremiste, care ar fi declanşat violenţele împotriva forţelor de ordine. ”Fac un apel – a mai spus Traian Băsescu - şi la cei trei lideri ai Opoziţiei să nu îşi combine mişcările, manifestaţiile, cu cele generate de grupurile extremiste, care, de fapt, au generat provocările în raport cu forţele de ordine de la Kiev”. Surprinde doar faptul că semnalarea unor ”grupuri extremiste” corespunde versiunii oficiale a Ministerului de Interne de la Kiev, care a anunţat declanşarea unei ”operaţiuni antireroriste” în întreaga ţară.

Desigur, diplomaţia românească rămâne prudentă şi din grija de a nu ieşi din cadrele politicii europene, dar se poate distinge şi o notă particulară, un ton diferit de declaraţiile occidentale. Astăzi miniştrii de externe ai Franţei, Germaniei şi Poloniei vor încerca la Kiev să obţină o reluare a dialogului dintre preşedintele Ianukovici şi opoziţia din stradă, după ce, cu o zi înainte, cancelarul Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au denunţat ”actele incalificabile, inadmisibile şi intolerabile” petrecute în Ucraina şi au oferit asigurări că ”cei care au comis asemenea acte şi cei care se pregătesc să le comită în continuare trebuie să ştie că vor fi sancţionaţi”.

Tot astăzi se desfăşoară la Bruxelles reuniunea extraordinară a miniştrilor de externe din UE care, după cum a declarat cancelarul Angela Merkel, ”va decide în privinţa sancţiunilor care vor fi aplicate”. Ministrul de externe Titus Corlăţean (extrem de tăcut până acum) a primit mandat să susţină sancţiuni individuale împotriva miniştrilor de la Kiev, dar nu şi instituirea unor sancţiuni economice: ”Nu credem, însă, că este momentul - şi nici nu este în discuţie aşa ceva -, deci spuneam că nu este momentul aplicării unor sancţiuni economice Ucrainei, care oricum se află într-o situaţie economică extrem de dificilă”. (Traian Băsescu)

Cu siguranţă că nu ar putea fi vorba de aplicarea unor sancţiuni câtă vreme Germania mizează pe cooperarea Rusiei pentru calmarea situaţiei. Miercuri cancelarul Angela Merkel a purtat o conversaţie telefonică cu preşedintele Vladimir Putin, care s-ar fi angajat să ”facă totul” pentru a preveni agravarea situaţiei din Ucraina. ”Am hotârât să rămânem în strânsă legătură cu Rusia”, a mai spus Angela Merkel.

Ceea ce deosebeşte poziţia României pare să fie preocuparea de a evita să fie la un moment dat percepută ca adversar într-o regiune profund divizată şi de care depinde inclusiv evoluţia republicii Moldova.