Puncte comune ale islamiştilor şi ale neonaziştilor

Ambele orientări refuză să recunoască statul democratic de drept şi alegerile libere, şi un extremism şi celălalt văd în capitalisul american, în gândirea de stânga şi în iudaism cel mai mare duşman şi ar dori cu ardoare să vadă Israelul şters de pe hartă. Credo-ul conform căruia vestul decadent este condamnat la pieire este de asemenea împărtăşit de ambele tabere, chiar dacă viziunea asupra ceea ce ar trebui să-i ia locul, este foarte diferită.

Extremiştii de dreapta aclamă o lege morală unitară pentru toţi, islamiştii văd lucrurile într-un mod foarte asemănător. În interiorul celor peste 100 de cameraderii neonaziste se aberează vorbindu-se întruna laudativ de viitoare fapte proprii eroice, dar se manifestă în acelaşi timp un anumit respect faţă de cercurile Al Quaida şi faţă de atentatele teroriste comise de acestea. Iar exasperarea provocată neonaziştilor în timpul campionatului mondial de prietenia dintre popoare, simbolizată de steagul german arborat pe antenele tuturor maşinilor a fost repede evaporată graţie atacurilor cu rachete ale grupării Hezbollah asupra Israelului.

Adepţii mişcărilor Hezbollah, Hamas sau Hisb-ut-Tahrir au anunţat că rachetele Katiuşa au lovit Israelul în inimă, rănind astfel şi Statele Unite ale Americii. La fel cred şi cei care visează la un imperiu germanic epurat etnic, cei care sunt alături de fostul terorist şi actualul lider dogmatic al extremei drepte Horst Mahler, sau de fostul membru SS din Dortmund Siggi Borchardt. Exaltarea presupusului apropiat sfârşit al iudaismului a provocat în unele cameraderii chiar porniri filantropice, neonaziştii dorind să susţină cauza teroristă islamistă cu fondurile strânse de la compatrioţi.

În ciuda similitudinilor descrise anterior, revigorarea vechilor contacte cu fundamentaliştii musulmani nu a avut prea mult succes. Un motiv a fost enunţat chiar de mişcarea Hamas, şi anume cunoscutul fapt că “rasiştii germani sunt cam slobozi la gură”. Veridicitatea zvonului este chestionabilă, altfel membrii Hisb-ut-Tahrir s-ar fi amestecat şi ei cu siguranţă în această chestiune. Se presupune, că acţiunile neonaziste de finanţare a reţelelor radical islamice şi-au găsit sfârşitul chiar în buzunarele proprii ale extremiştilor de dreapta.

Noi ameninţări la adresa Germaniei

Dacă manifestările neonaziste, şi în general de extremă dreaptă, iau în prezent mai mult forma unor grafitti-uri cu simboluri arhicunoscute, ameninţarea teroriştilor islamişti este mai acută ca oricând pe teritoriul german. Circa 3,2 milioane de musulmani trăiesc în Germania, din care mai mult de jumătate sunt membri a 6 organizaţii, care se află într-o competiţie permanentă pentru reprezentarea politică şi socială a comunităţii lor.

Mişcarea islamistă antisemită Hisb-ut-Tahrir, spre exemplu, numără aproximativ 300 de membri. Oficial, organizaţia respinge violenţa, dacă nu se îndreaptă împotriva Israelului, dar îşi desfăşoară activitatea într-o zonă gri a înarmării “ideologice”.

După atentatele eşuate asupra a două trenuri de pasageri, în a căror anchetă au fost arestate deja 3 persoane întreţinând relaţii cu Hisb-ut-Tahrir, guvernul federal propune înăsprirea supravegherii publice a membrilor organizaţiilor musulmane, cunoscuţi ca fiind radicali. În ediţia de duminică a ziarului Frankfurter Allegemeine Zeitung, editorialiştii Eckart Lohse şi Markus Wehner, atrag atenţia asupra unui potenţial nou pericol la adresa siguranţei interne în Germania: În graba acţiunilor de repatriere a cetăţenilor germani surprinşi în Liban de începerea ostilităţilor armate este posibil ca mişcarea Hezbollah să fi trimis membri de-ai săi în Germania.

Ministrul federal de interne, Wolfgang Schäuble, a recunoscut în interviul acordat Frankfurter Allgemeine, că acest lucru s-a întâmplat, dar atrage totodată atenţia, că autorităţile nu puteau acţiona „meschin” în acel moment. „Este posibil ca militanţi ai Hezbollah să fi primit adeverinţe de atestare a cetăţeniei, în cazul în care aceştia au declarat că îşi pierduseră paşaportul. Nu există dovezi palpabile că Hezbollah s-ar fi folosit de această repatriere pentru a plasa membrii săi pe teritoriul german, la fel cum nu există indicii că cei 900 de membri declaraţi ai mişcării şiite din Germania ar planifica atentate teroriste”, a subliniat Wolfgang Schäuble. Chiar şi aşa, ministrul a adăugat, că Hezbollah nu are voie să strângă fonduri pe teritoriu german.

Printre măsurile de prevenire propuse de ministru se numără supravegherea transportului feroviar, dar şi mijloace pentru o analiză mai profundă a informaţiilor publicate pe internet şi a datelor din comunicaţiile digitale.