Răbdarea şi înţelegere reciprocă

În eforturile guvernului federal de promovare a integrării celor peste trei milioane de musulmani în majoritate de origină turcă, ieri la Berlin ministrul de interne Wolfgang Schäuble a anunţat după patru ore de consultări că toate landurile federale s-au declarat de acord cu introducerea în şcoli a unor ore de religie islamică în speranţa reducerii pe această cale a tendinţelor de radicalizare a musulmanilor şi mai ales a predicatorilor urii din moschei.

Dialogul dintre stat şi musulmani este dificil pentru că şi de o parte şi de alta există păreri diferite. Cu toate că în popor prejudecăţile persistă iar cetăţenii neâncrezători faţă de ridicarea în imediata lor apropiere a tot mai multe lăcaşuri străine de cult protestează vehement, ministrul de interne german pune accentul pe egalitatea confesiunilor în faţa legii, propunând introducerea unor ore de religie islamică ce vor fi predate în limba germană, tocmai pentru ca musulmanii să nu fie obligaţi să trăiască într-o societate paralelă. În ţările musulmane o astfel de iniţiativa ar fi însă de neimaginat.

Modelul german corespunde unor scopuri socio-politice absolut necesare, de care este convinsă în prezent toată lumea. Prin dialogul dintre reprezentanţii statului şi cei ai Islamului, ministrul german de interne nu urmăreşte doar să uşureze integrarea celor peste trei milioane de musulmani în lumea germană, ci şi ca ei să-şi practice credinţa în cadrul legal oferit de Constituţia ţării, ţinând totodată seama de ordinea valorilor din Republica Federală. Adevăratele probleme sunt mai ales cele ale integrării sociale şi ele pot fi soluţionate pe termen lung doar în timp.

De aceea procesul dialogului germano-islamic, iniţiat cu un an şi jumătate în urmă prin lansarea Conferinţei Islamice este extrem de important, necesitând însă răbdare, ca şi disponibilitatea de a avea înţelegere unii faţă de ceilalţi.