Rabla în versiune germană şi ajutoarele pentru economie

Guvernul german şi-a luat de mult adio de la intenţia sa declarată de a elimina până în 2011 deficitul bugetar al Republicii Federale. Bundestagul i-a făcut guvernului pe plac şi a adoptat vineri şi cel de-al doilea pachet de ajutoare de stat menite să aplaneze criza financiară şi economică.

Având o valoare de 50 de miliarde de euro acest pachet e cel mai mare din istoria Republicii Federale, fiind adoptat după ce executivul german a acordat garanţii în valoarea de miliarde băncilor germane afectate de criză.

Efectele sale n-au întârziat să devină vizibile. Vânzătorii de automobile au de lucru până peste cap. Întru impulsionarea achiziţiilor de maşini, guvernul cancelarului Merkel a dăruit industriei de automobile faimoasa primă de casare, de 2.500 de euro pentru predarea unor autovehicule vechi de cel puţin nouă ani. Negustorii şi clienţii sunt de-a dreptul încântaţi de versiunea germană a programului rabla:

„E de-a dreptul grozav, iei 2.500 de euro şi nu-ţi mai lipsesc decât alte câteva mii pentru o maşină nouă, mai bine nici că se putea – a declarat un vânzător, susţinut fără nici un fel de rezerve de clienţii săi.

Nu toţi se arată însă la fel de exuberanţi. Opoziţia de stânga ecologistă militase pentru altă metodă de susţinere a industriei autohtone. Verzii pledaseră în favoarea creării de stimuli în vederea producerii de autovehicule cu o tehnologie cât mai adecvată protecţiei mediului şi, ca atare, cât mai săracă în emisii de gaze toxice.

Coaliţiei creştin-social-democrate i se păruse că trebuie făcut mai mult. În consecinţă, executivul se grăbise să adopte cel mai amplu pachet de ajutoare economice din istoria postbelică a Germaniei Federale. Pentru cancelarul Angela Merkel se vădise a fi cea mai dificilă decizie de politică internă luată în cei 4 ani de mandat.

„Ideea e să li se construiască o punte şi întreprinderilor şi salariaţilor, astfel încât să poată fi salvate în această ţară cât mai multe locuri de muncă” a spus Merkel.

Cu miliardele promise urmează fie renovate şi modernizate străzi, spitalele, grădiniţele şi şcolile germane. Motive de bucurie au şi sindicatele, întrucât s-au adoptat noi reglementări vizând reducerea timpului de lucru care degrevează masiv întreprinderile, împiedicând trimiterea oamenilor în şomaj.

Şi familiile vor profita în măsura în care vor primi 100 de euro în plus pentru fiecare copil, în vreme ce salariaţii vor achita ceva mai puţin pentru asigurarea lor obligatorie de sănătate.

Executivul speră ca toate aceste ajutoare să scoată economia din recesiune şi s-o relanseze durabil din a doua jumătate a acestui an.

Nu toţi experţii şi politicienii împărtăşesc acest optimism. Pentru unii, s-a ratat ocazia de a se proceda la reduceri fiscale subnstanţiale. Stânga parlamentară a calificat pachetul drept insuficient. Iar unii liberali se tem de consecinţele excesivei creşteri a datoriei publice. Expertul liberal Otto Fricke e, de pildă, de părere, că sporirea deficitului bugetar va lega următorul guvernul berlinez de mâini şi de picioare, împiedicându-l să ia măsurile necesare.

In fine, nu puţini conservatori se arată alarmaţi de progresiva etatizare a economiilor occidentale, de sporirea subvenţiilor şi de protecţionismul care ameninţă să stranguleze piaţa liberă şi să pună în ultimă instanţă în pericol exporturile germane.